Seful de cuib cand isi recruteaza membrii, trebuie sa aiba grija: de a cauta elementele cele mai destoinice si cu sentimentul demnitatii dezvoltat.

Necinstitii, hartagosii, oamenii de scandal, trufasii, laudarosii, cei plini de ei, fricosii, lasii, trebuie lasati in afara organizatiei. Si pentru ca sa fie sigur ca nici unul din elementele de mai sus nu vor mai putea intra in organizatie, numarul legionarilor in nici un sat nu va putea fi mai mare decat jumatate din numarul oamenilor din sat.

Odata numarul legionarilor implinit, nu se mai poate primi in organizatie nimeni, ramanand a se primi numai in masura in care se fac locuri libere.

In orice caz, trebuie pazita organizatia de oamenii care nu pot sa traiasca fara sa se certe. Imediat ce un membru din cuib nu se poate intelege cu ceilalti membri el va trebui sa paraseasca organizatia, inaintandu-si demisia.

Mai bine mai putini, traind in fratie deplina, intr-o unitate perfecta, decat mai multi certandu-se intre dansii. Seful de cuib va cauta sa pazeasca organizatia de agenti provocatori sau spioni trimisi de politicieni sau escroci de meserie.