CORNELIU ZELEA CODREANU

 

 

CĂRTICICA ŞEFULUI DE CUIB

 

 

 

TABLA DE MATERII

PARTEA I-A

Şedinţele cuibului. Legile. Micul drapel. Iniţiativa. Executarea ordinelor.

Cuvânt înainte

  1. Cuibul
  2. Datoriile corespondentului, curierului şi casierului cuibului
  3. Cele şase legi fundamentale ale cuibului
  4. Micul drapel al cuibului
  5. Despre rapoarte
  6. Când se adun cuibul
  7. Viaţa cuibului
  8. Prima grij: punctualitatea
  9. A doua grij: inima bun
  10. începerea şedinţei
  11. Cu ce începe şedinţa şeful cuibului
  12. Ce se mai poate discuta în cuiburi
  13. Hotrâri
  14. Despre iniţiativa şefului de cuib
  15. Despre executarea ordinelor
  16. închiderea şedinţei
  17. 16 bis. Marşul legionarilor

     

    PARTEA A II-A

    Despre organizare. Câte feluri de cuiburi sunt. încadrarea lor.

  18. Cuib superior şi familie de cuiburi
  19. Cuiburi încadrate
  20. Chemarea şefilor de cuiburi. şcoala de cadre
  21. Un rol important al şefilor din Garnizoana legionar
  22. Un alt rol al şefilor de garnizoan
  23. Câte feluri de cuiburi sunt în Legiune
  24. Cuiburi de fete (Doamne) Cetţui
  25. Corpul legionarilor
  26. Cuiburi studenţeşti, grup. Centru studenţesc legionar
  27. Organizaţia politic propriu-zis
  28. Comandamentele cuiburilor: în fiecare judeţ, la Centru
  29. Schimbarea şefului. Formarea înlocuitorului
  30.  

    PARTEA A III-A

    Sfaturi pentru şefii de cuib, ca unitatea de sub comanda lor s poat merge bine

  31. Cum trebuie s fie şi s se poarte un şef
  32. De ce trebuie s se fereasc un şef legionar
  33. Ce trebuie s fac un şef legionar când simte atacul ademenirii?
  34. Nu exist în Legiune "M-am suprat şi plec"
  35. Lupta cu alţi şefi legionari
  36. Spiritul negativ
  37. şefii legionari dintr-o comun trebuie s fie de acord
  38.  

    PARTEA A IV-A

  39. Recrutarea membrilor
  40.  

    PARTEA A V-A

  41. Uniforma legionar
  42. Interzicerea uniformelor
  43. Grade şi funcţiuni
  44.  

    PARTEA A VI-A

  45. Camaraderia, disciplina şi încrederea în şefi
  46. Despre pedepse
  47.  

    PARTEA A VII-A

    şeful de cuib în timpul campaniei electorale

  48. Promisiuni electorale legionarul nu face
  49. Care este scopul nostru? Unde trebuie s ajungem?
  50. Cereri
  51. Ce trebuie s fac şi de ce anume trebuie s se pzeasc şeful de cuib în perioada electoral
  52. Ce vor face înainte de alegeri
  53. Ce vor face în ziua alegerii
  54.  

    PARTEA A VIII-A

    în ce direcţie spiritual trebuie s fac un şef de cuib educaţia oamenilor si

  55. Cum se prezint un legionar
  56. Cum trebuie s fie în vorb şi în scris un legionar
  57. îmbrcmintea legionarului
  58. Legionarul şi mânuirea banilor publici
  59. Sentimentul demnitţii
  60. şcoala faptei creatoare
  61. Rugciunea ca element decisiv al victoriei. Apelul la strmoşi
  62. şcoala suferinţei
  63.  

    PARTEA A IX-A

    Ce drum are de strbtut un legionar în viaţa legionar

  64. Muntele suferinţei
  65. Pdurea cu fiare slbatice
  66. Mlaştina dezndejdii

59.63. Cele trei examene. Aprecierea şefului Legiunii

 

PARTEA A X-A

64. Legionarul şi politicianul

65. Legionarul şi comunistul

66. Legionarul şi jidanul

 

PARTEA A XI-A

67.74. Ce crede un legionar

 

PARTEA A XII-A

75. Regimul parlamentarilor legionari. Circulara F

76. Ce este comitetul de 1000 (Comit. Asoc. Prietenii Legionarilor)

77. Casierul central al organizaţiei legionare

78. Abonamentul la "Libertatea"

79. Agenţi provocatori

80. Proces verbal model de constituire a unui cuib

81. Unde se gseşte de vânzare Crticica şefului de Cuib

81 bis. Cele trei legminte ale unui legionar

 

PARTEA A XIII-A

82. Scurt istoric legionar

83. Legmântul primilor legionari

84. Primul punct de program legionar

85. Discursul le Mesaj al şefului Legiunii

86. Declaraţia la Mesaj Noiembrie 1933

87. Programul şi sufletul

88. Din manifestul "O ruin"

89. Ctre purttorii duhului nou

90. Manifestul prof. Cristescu (model de manifest)

91. Cuziştii

92. Articole din legile ţrii pe care trebuie s le cunoasc legionarii

93. Poezia şefului de cuib. Jurmântul legionarilor Moţa şi Marin. Jurmântul gradelor legionare. Cele 10 porunci. Asociaţia "Prietenii Legionarilor"

 

 

Legiunea este o Organizaţie întemeiat pe ordine şi disciplin.

 

Legiunea e cluzit de un naţionalism curat, izvorât din nemrginita dragoste de Neam şi ţar.

 

Legiunea vrea s trezeasc la lupt toate energiile creatoare ale Neamului.

 

Legiunea apr altarele Bisericii pe care duşmanii vor s ni le drâme.

 

Legiunea îngenunche înaintea crucilor vitejilor şi mucenicilor Neamului.

 

Legiunea st scut neclintit în jurul Tronului, din care voevozi şi regi s-au jertfit pentru aprarea şi înlţarea Patriei.

 

Legiunea vrea s cldeasc din suflete tari şi braţe vânjoase o ţar puternic, o Românie nou.

 

 

CUVâNT îNAINTE

 

Dup doi ani de prigoan cumplit, "Crticica şefului de cuib" reapare sub semnul biruinţei Cpitanului.

Acest îndreptar de viat, organizare şi doctrin legionar, cu pagini din care s-au nscut, au luptat şi au murit atâţia legionari fanatizaţi, a fost prigonit şi ars în rând cu trupurile martirilor noştri.

 

LEGIONARI,

 

Pstraţi aceast carte şi nu v abateţi de la ea.

E gândul şi voinţa celui mai mare îndrumtor al neamului nostru, pentru a realiza un om nou, o elit adevrat şi o tar ca soarele sfânt de pe cer.

E flacr din nemrginita dragoste a Cpitanului pentru noi.

E lege peste veacuri, pentru neamul românesc.

Salutul se pstreaz neschimbat, pentru c voim s creştem în duhul Lui.

Pân nu se va întuneca cerul românesc peste sufletele noastre, Cpitanul nu poate muri.

îl avem şi trieşte în noi.

TRIASC LEGIUNEA şi CPITANUL!

Horia Sima

 

 

Mai 1933, Bucureşti

 

PARTEA Ia

 

şedinţa cuibului. Legile. Micul drapel. Iniţiativa. Executarea ordinelor.

 

Camarazi,

La apelul fcut de a ne reorganiza cu toţii în cuib aţi rspuns într-un numr covârşitor. "Pmântul Strmoşesc" va publica pe rând numele cuiburilor, dându-le

aprobarea cuvenit. Sunteţi din toat tara şi din toate pturile sociale. In majoritate ţrani şi muncitori.

 

PUNCTUL 1. Acum ştiţi cu toţii ce este un cuib: un grup de oameni sub comanda unui singur om. Cuibul nu are comitet. El are numai un şef care comand, un corespondent care poart corespondenţa, un casier care strânge cotizaţiile şi un curier care face legtura cu alte cuiburi sau cu şeful judeţului. Toţi aceştia, ca nişte fraţi adevraţi, ascult de camaradul lor, care îndeplineşte funcţiunea de şef de cuib. (Vezi "Pentru Legionari", parte "Legiunea Arhanghelului Mihail", capitolul "Primele începuturi de organizare")

 

PUNCTUL 2. Datoriile corespondentului, curierului şi casierului cuibului.

Corespondentul tine corespondenta cuibului la ordinele şefului de cuib. El scrie şi expediaz scrisorile.

Curierul face legtura între membrii cuibului, sau între dou cuiburi, sau între cuib şi diferiţi şefi ierarhici. El aduce pachetele cu broşuri, reviste, manifeste, ziare, etc. de la gar sau de la post şi le împarte membrilor. St la ordinele şefului de cuib.

Casierul are grij s se încaseze o sum cât de mic (cel puţin un leu pe lun), de la fiecare membru. Sau alte ajutoare. El de asemenea st la ordinele şefului de cuib.

 

PUNCTUL 3. Cele sase legi fundamentale ale cuibului. Au fost tratate pe larg vechile directive ale cuibului (directive desfiinţate total prin apariţia broşurii de faţă).

Le enumerm aici:

1) Legea disciplinei: fii disciplinat legionar, cci numai aşa vei învinge. Urmeaz-ti şeful şi la bine şi la greu.

2) Legea muncii: munceşte. Munceşte în fiecare zi. Munceşte cu drag. Rsplata muncii s-ţi fie nu câştigul, ci mulţumirea c ai pus o crmid la înlţarea Legiunii şi la înflorirea României.

3) Legea tcerii: vorbeşte puţin. Vorbeşte ce trebuie. Vorbeşte cât trebuie. Oratoria ta este oratoria faptei. Tu fptuieşte; las pe alţii s vorbeasc.

4) Legea educaţiei: trebuie s devii altul. Un erou. în cuib f-ţi toat şcoala. Cunoaşte bine legiunea.

5) Legea ajutorului reciproc: ajut-ţi fratele czut în nenorocire. Nu-l lsa.

6) Legea onoarei: mergi numai pe cile indicate de onoare. Lupt, nu fi niciodat mişel. Las pentru alţii cile infamiei. Decât s învingi printr-o infamie, mai bine s cazi luptând pe drumul onoarei.

 

PUNCTUL 4. Micul drapel al Cuibului.

Fiecare cuib îşi are un mic Drapel tricolor. Pânza de mtase. Mrimea pânzei 40 cm ă 40 cm. Lungimea prjinii 1m şi 10 cm. Deasupra o cruce. Pe pânz va sta scris:

 

Cuibul ...

Garnizoana ...

Judeţul ...

Acest mic drapel nu este scos nici o dat afar; el rmâne în cas, la sediul cuibului. Pe pânza lui se pun "stele", una, dou, trei, ... pân la 7 stele.

Drapelul cu 7 stele este un drapel încrcat cu toat gloria. Stelele le acord numai şeful Legiunii, dup propunerile şefilor judeţeni, sau din proprie convingere.

O stea pe drapel înseamn o mare lupt la care a luat parte un cuib, lupt în care cuibul s-a distins, s-a purtat cu vrednicie.

Pentru ca drapelele s fie toate la fel şi fcute din aceeaşi pânz, e bine ca şefii de cuib s le comande de la şeful judeţului, iar acesta s le comande de la Centru în Bucureşti.

Când îşi face un cuib drapel? Unui cuib nu i se poate încredinţa drapel decât dup 6 luni de activitate regulat.

De aceea un cuib nu-şi poate face drapelul fr aprobarea şefului de judeţ.

 

PUNCTUL 5. Despre rapoarte.

A. şeful de cuib trebuie s fac un raport sptmânal dup fiecare şedinţă de cuib.

Acest raport se va face dup modelul ce se va da de şefii de judeţe.

Raportul trebuie s cuprind urmtoarele date:

1. Numele cuibului şi data şedinţei.

2. Prezenta şi absenta de la şedinţă.

3. Cotizaţiile membrilor.

4. Iniţiativele şi realizrile cuibului în curs de o sptmân şi anume:

a) Diferite contribuţii bneşti în folosul Legiunii.

b) Abonamente la diferite foi legionare şi mai ales la "Libertatea". Cumprturi de foi, broşuri şi crţi legionare.

c) Vânzarea pe bani a tipriturilor legionare.

d) Zile de munc în şantierele şi taberele legionare.

e) Formarea de cuiburi noi.

f) Marşuri, şedinţe la câmp, vizitarea altor cuiburi.

Raportul se face de şeful de cuib şi se pred în timp de 24 de ore şefului de garnizoan împreun cu cotizaţia.

în localitatea în care se gseşte sediul Organizaţiei Judeţene rapoartele se pot preda direct secretarului Organizaţiei.

B. şefii de garnizoan înainteaz şefului de sector, între 1 şi 4 ale fiecrei luni, rapoartele primite în timp de o lun de la şefii de cuiburi din Garnizoan, împreun cu cotizaţiile.

C. şefii de sector înainteaz şefului de judeţ între 4 şi 7 ale fiecrei luni, rapoartele şefilor de cuib din sectorul lor, primite de la şefii de garnizoan, împreun cu cotizaţiile.

D. şeful de judeţ întocmeşte pe baza rapoartelor şefilor de cuiburi din judeţ, situaţia general a judeţului pe timp de o lun.

în acelaşi timp face o clasificare general a cuiburilor pe judeţ, clasificare a cuiburilor pe sectoare şi clasificarea sectoarelor.

şeful de judeţ face un raport lunar pe care îl înainteaz în dublu exemplar între 7 şi 13 a fiecrei luni, şefului de Regiune.

Raportul şefului de Judeţ trebuie s cuprind:

1. Numrul de cuiburi.

2. Cuiburi noi înfiinţate.

3. Numrul de membri.

4. Creşterea faţă de luna precedent.

5. Numrul de şedinţe de cuib.

6. Numrul de prezenţi.

7. Numrul de absenţi.

8. Cotizaţii.

9. Contribuţii diverse.

10. Tiprituri şi abonamente

a) Valoarea celor intrate.

b) Valoarea celor rspândite pe bani.

c) Valoarea celor rspândite gratuit.

d) Suma achitat.

e) Suma rmas de plat.

11. şantiere.

a) Zile de lucru.

b) Evaluarea lucrrii în bani.

12. Tabere.

a) Zile de lucru

b) Evaluarea lucrrii în bani.

13. Marşuri: în Kilometri om (se înmulţeşte numrul de kilometri efectuaţi cu numrul membrilor participanţi.

14. Iniţiative.

15. Delegaţii.

17. Dificultţi interne ale Organizaţiei: certuri, neînţelegeri, diferite abateri ale legionarilor.

18. Msuri luate pentru înlturarea dificultţilor ivite.

19. Curente de simpatie, duşmnie sau indiferenţă.

20. Punctele slabe ale Organizaţiei şi msurile luate pentru întrirea ei în acele puncte.

21. ţinuta, atitudinea moral în societate a legionarilor.

22. Atacuri de vrjmşie calomnii, agresiuni, abuzuri ale autoritţilor înregistrate. Numele persoanelor ce atac şi adresele lor.

E. şeful de Regiune, întocmeşte pe baza rapoartelor judeţene primite, o clasificare a judeţelor din regiune şi o situaţie general a regiunii.

şeful de Regiune înainteaz Centrului, pentru serviciul personalului, între 13 şi 17 a fiecrei luni, un raport cu situaţia general a Regiunii, cuprinzând exact aceleaşi puncte din raportul şefului de judeţ.

în acelaşi timp şeful de Regiune, înainteaz câte un exemplar din rapoartele şefilor de judeţ.

 

PUNCTUL 6. Când se adun cuibul.

Toate cuiburile de legionari din toat ţara se adun în fiecare sâmbt sear; a doua zi e duminic, aşa c fiecare poate s întârzie puţin la sfat. Dar dac e nevoie el se poate aduna oricând îl cheam şeful, în orice zi din sptmân.

 

PUNCTUL 7. Viaţa cuibului.

Cuibul adunat este o biseric. Intrând în cuib te dezbraci de toate chestiunile mrunte şi închini o or gândurile tale curate Patriei. Ceasul de şedinţă al cuibului este ceasul Patriei. Armonia deplin trebuie s rezulte nu numai din prietenia celor adunaţi, dar mai ales din comunitatea idealului lor. Acolo în cuib se vor înlţa rugciuni lui Dumnezeu pentru biruinţa Legiunii, se vor cânta cântecele trimise de Legiune, se va vorbi despre cei morţi: martiri, eroi czuţi pentru Legiune şi camarazii morţi în credinţă legionar, prieteni, prinţi, bunici şi strmoşi, rechemându-se duhurile lor.

în linii generale, în cuib nu se va da loc la discuţii înfocate, violente, contradictorii. Cât mai putin vorb, cât mai mult meditaţie, nimic s nu tulbure majestatea tcerii şi a bunei înţelegeri.

Se vor face exerciţii de tcere complet.

 

PUNCTUL 8. Prima grij: PUNCTUALITATEA.

Dac şeful cuibului fixeaz şedinţa la ora 9, apoi toţi trebuie s-şi chibzuiasc treburile în aşa fel ca s nu vin nici prea devreme, nici prea târziu. Nimeni s nu fac pe altul s aştepte. Legionarul trebuie s fie om de cuvânt. Când a spus o vorb s se ţin întocmai de dânsa. ţara e plin de aceia care spun multe vorbe, dar nu se ţin niciodat de ele. Când promiţi ceva, gândeşte-te bine. Dac tu crezi c nu poţi, spune verde, cci e mai frumos.

 

PUNCTUL 9. A doua grij: INIMA BUN.

Legionarul când vine la cuib trebuie s fie cu inim bun. S nu porneasc cu gând de sfad, de rutate, cci în cuib n-are voie s se certe nimeni. Când legionarul va avea poft de sfad, s se bage între duşmani.

Lucrurile mari şi bune se fac cu inim bun, pentru c unde e inim bun acolo e Dumnezeu, iar unde inima e rea, acolo s-a bgat diavolul. De aceea unde este inima rea nici un lucru n-are spor. Toate merg pe dos. Despre omul care pşeşte cu inim rea se zice c nici ppuşoii nu-i cresc pe ogor.

 

PUNCTUL 10. îNCEPEREA şEDINţEI

La ora hotrât, dup ce membrii cuibului s-au adunat, şeful cuibului se ridic şi strig cu voce ostşeasc:

Camarazi,

La auzul acestui semnal toţi sar în picioare. Se îndreapt cu faţa ctre rsrit şi salut cu braţul întins: salutul cerului, adic al înlţimilor şi al soarelui adic simbolul biruinţei luminii şi al binelui.

şeful cuibului spune cu glas rar şi dup el repet toţi ceilalţi:

1. S ne rugm lui Dumnezeu.

2. S ne gândim la Cpitanul nostru.

3. S ne ridicm cu gândul la sufletele martirilor:

Moţa,

Marin,

Sterie Ciumetti

şi ale tuturor camarazilor noştri

czuţi pentru Legiune

sau morţi în credinţă legionar.

4. S credem în învierea României legionare şi în sfrmarea zidului de ur şi de mişelie care o împresoar

5. Jur c nu voi trda niciodat Legiunea.

 

PUNCTUL 11. Cu ce începe şedinţa şeful cuibului?

1. Cu partea informativ. Noutţi.

Ce veşti a primit de la Centru sau de la judeţ etc.

Ce s-a mai întâmplat prin ţar.

Ce s-a mai întâmplat prin sat (politica satului), oraş, fabric, facultate.

Cum stau diferitele forte politice adverse: cresc, stau pe loc, dau înapoi.

Cum merge Legiunea noastr în ţar.

Aici la noutţi fiecare membru din cuib mai aduce şi el noutţile pe care le ştie.

2. Ordine sosite.

Ce ordine s-au mai dat. Cu ce se ocup ceilalţi legionari din ţar. Cum merge lupta legionar.

3. Citirea "Pmântului Strmoşesc" şi a celorlalte foi legionare.

"Pmântul Strmoşesc" trebuie citit în întregime. în el se afl adevratul duh legionar.

Toate ordinele date de centru precum şi cele mai bune informaţii cu privire la mişcarea din întreaga ţar. De asemenea se vor citi foile legionare locale.

4. Educaţia membrilor.

Legionarul va trebui s ştie c: Legiunea va învinge pân la sfârşit toate partidele, oricâte piedici i se vor pune în cale.

C toţi legionarii sunt gata s fac orice jertf cu bucurie. C fiecare jertf înseamn un pas înainte ctre victorie.

C legiunea are un program precis care se va publica la timpul potrivit.

C prin realizarea acestui program ţara se va reface.

C legionarii vor face din aceast Românie o ţar frumoas şi bogat.

C legionarii sunt chemaţi de Dumnezeu ca dup veacuri de întuneric şi asuprire s sune trâmbiţa învierii neamului românesc.

şeful de cuib va cuta s sdeasc adânc în sufletul fiecruia dintre membrii cuibului credinţa în Dumnezeu, în Patrie şi în misiunea neamului nostru.

 

PUNCTUL 12. Ce se mai poate discuta în cuiburi.

în cuiburi, când este vreme, se mai discut şi alte probleme.

Iat câteva titluri de discuţii steşti:

1) Cum s-ar putea obţine o recolt mai bun (grâu, porumb, vie, etc.).

2) Care sunt rezultatele dac îngrşm pmântul?

3) Este bine s semnm mereu acelaşi fel de cereale pe pmânt?

4) S-ar putea ca satul s-şi cumpere o maşin de treierat?

5) Cum s-ar putea obţine un preţ mai bun pe produsele ţrneşti?

6) Cum trebuie s îngrijim vitele, tovarşii noştri de munc pentru ca s nu mai sufere?

7) Crescutul psrilor n-ar putea aduce un venit gospodarului, asigurându-i o hran mai bun?

8) Cum s-ar putea înfrumuseţa satul? îmbuntţi drumurile, podurile? îngrijirea bisericii şi a cimitirelor, a şcolii?

Iat câteva titluri de discuţii pentru cuiburile de fete sau doamne (Cetţui).

1) Rolul femeii legionare în România nou.

2) Drepturile şi datoriile femeii legionare.

3) Sora legionar ca mam.

4) Sora legionar ca soţie.

5) Sora legionar ca lupttoare.

6) Sora legionar şi disciplina.

7) Femeia legionar şi femeia modern.

8) Cum s-ar putea da o mas mai hrnitoare familiei.

9) Cât mai mult şi variat iniţiere în arta gtitului aşa de puţin cunoscut în lumea satelor.

10) Curţenia casei şi îngrijirea copiilor.

11) Cum s-ar putea ca îmbrcmintea întreag s se fac în cas.

12) Creşterea copiilor. La Biseric. Spovedania şi Sf. împrtşire. Iubirea de carte şi de lumin, de munc, de ţar.

Cuiburi intelectuale.

Iat titlurile conferinţelor ţinute de cuibul AXA din Bucureşti.

1. Antisemitismul în cadrul Legiunii. Deosebirea între legionari şi cuzişti. (Ion I. Moţa).

2. Problema minoritţilor în statul român.

3. învţmântul în statul legionar.

4. Problema moral în viata public a României. Scrierile imorale.

5. Educaţia moral a legionarului.

6. Caracter de legionar.

7. Politica agrar. Reforma financiar.

8. Problema muncitoreasc în statul legionar.

9. Capitalul şi munca româneasc.

10. Industrie şi agricultur.

11. Biserica în statul legionar. Preotul.

12. Politica extern a României.

13. Legiunea şi marxismul.

14. Armata.

Cuiburile studenţeşti şi Frţiile de Cruce.

1. Deosebirea între politica partidelor şi politica Legiunii.

2. Deosebirea de organizare între sistemul partidelor politice şi sistemul Legiunii.

3. Afinitatea între fascism şi Mişcarea Legionar.

4. Puncte comune între hitlerism şi Mişcarea Legionar.

5. Formeaz jidanii un pericol fr leac?

6. Foloasele spiritului de disciplin?

7. De ce Mişcarea Legionar poate salva ţara şi de ce celelalte mişcri politice nu o pot salva?

8. De ce cuzismul nu poate învinge?

9. ţranul în statul legionar.

10. Muncitorul în statul legionar.

11. Cine este Benito Mussolini.

12. Cine este Adolf Hitler.

13.

14. Cine a fost Lenin.

15. Educaţia fizic, factor principal în educaţia legionar.

16. Fascismul înainte şi dup 1922.

17. Ce este Balilla? Organizarea ei.

18. Cântecul legionar.

19. Franţa naţionalist şi Franţa socialist.

20. Cum se pot combate tendinţele Ungariei asupra Transilvaniei?

21. Cum se poate anihila încercarea de influenţă a Rusiei asupra Basarabiei?

22. Cum se pot întri frontierele dinspre Bulgaria?

23. Cum se poate salva Maramureşul?

24. Poate exista o art legionar?

25. Statul legionar şi Românii de peste hotare.

Coruri.

Cuiburile formate din legionari mai tineri vor învţa marşurile legionare şi vor cânta în şedinţă.

 

PUNCTUL 13. Hotrâri.

La sfârşitul şedinţei se iau hotrâri. Orice şedinţă trebuie s se termine prin hotrâri precise, adic s se arate ce are de fcut fiecare legionar pân la şedinţa viitoare.

Cuibul lucreaz: a) dup ordinele care le primeşte de la comandanţi şi b) din proprie iniţiativ (hotrârea pe care şi-o ia singur). şeful de cuib poate lua iniţiativa în mai multe direcţii.

1. Mrirea Organizaţiei, adic facerea de cuiburi noi.

2. Strângerea de fonduri prin serbri, vânzri de broşuri etc. (afar de colectarea de bani, care nu este permis decât printre membrii organizaţiilor noastre).

3. împrţirea în lumea nelegionar, dup un plan bine stabilit, a literaturii legionare.

Fiecare cuib are un numr de oameni cunoscuţi în faţa sa.

Ei pot fi prieteni, indiferenţi sau vrjmaşi. Cuibul îşi face o list cu numele şi adresa lor, apoi îşi propune ca încetul cu încetul s-i conving şi s-i creasc în credinţă legionar.

Atunci trimite fiecruia hran sufleteasc: crţi, reviste, articole, fotografii, coruri. Bine studiate, dup sufletul şi mintea omului care le va citi. Pe un om poate s-l influenţeze o anumit carte, un anumit articol, o anumit foaie, revist. Pe altul, altele. De aceea cuibul trebuie s studieze ca s nu arunce nimic în vânt.

Vrjmaşului trebuie s-i dea crţi? Da. Pentru c dup ce va citi azi, mâine, poimâine, va începe s se clatine. şi vrjmaşul care se clatin va fi învins.

Aceast hran sufleteasc nu se trimite numai o dat. Cuibul are grij de pui pân fac aripi.

Când sufletul lor a crescut în credinţă, atunci plini de recunoştinţă vor veni, te vor cuta şi te vor întreba: ce s fac acum? îi vei rspunde: "F şi tu ce am fcut eu.

Hrneşte şi tu pe alţii, dup cum te-am hrnit şi eu pe tine."

Materialul (broşuri, crţi etc.), uneori se vinde, de cele mai multe ori îns omul le va gsi acas gratuit, date de cuib din srcia lui. şi fr ca s ştie cine i le-a trimis.

Cci cuibul d, urmreşte efectul şi nu spune cine trimite. Abia la sfârşit se vor cunoaşte. Mare bucurie va simţi un cuib pentru fiecare om pe care-l va scoate din lumea vrjmşiei şi-l va aduce în lumea credinţei legionare.

Citez cuibul "Avangarda 13, Nr. 3", care în timp de o lun şi jumtate a împrţit 37 de volume "Pentru legionari" şi 15 "Cranii de lemn".

Cuiburile de legionare, de copii, de legionari bogaţi sau sraci, fiecare dup puteri, pot face aceast oper dând rezultate extraordinare pentru Legiune.

4. Cuibul mai poate lua iniţiativa unui şantier. Adic s dreag un pod stricat, un şanţ, un drum, un gard, s ajute un copil bolnav, s repare casa unui btrân sau a unei vduve. S îngrijeasc de mormintele prsite.

Aşa c în fiecare şedinţă şeful cuibului va pune aceast imperioas întrebare:

Ce s mai facem ca s ne mrim organizaţia?

Cu ce putem noi s ajutm Legiunea?

Fiecare membru al cuibului se gândeşte şi unul spune: s mai facem cuiburi în sat la noi, sau în facultate, dac e student, etc.

Altul spune: în satul vecin nu exist nici un cuib, s mergem acolo s facem. Altul spune: s ajutm bneşte Legiunea. Cci având bani, legionarii îşi vor înzestra organizaţia cu tot ce-i trebuieşte pentru lupt şi s anunţm şeful Legiunii pentru a vedea unde ne repartizeaz (la susţinerea unei foi, la cumprarea unei camionete, la broşuri etc.).

Munca fiecrui cuib este de o mare importanţă.

Nu se poate ca un cuib s se constituie şi apoi s nu mai lucreze nimic, adic s nu mai dea nici un semn de viaţă. Cuibul care nu munceşte, care nu se mişc şi nu d semne de viaţă este trecut în catalogul Legiunii sub denumirea de "Cuiburi moarte".

 

PUNCTUL 14. Despre iniţiativa şefului de cuib.

Iniţiativa este cea mai frumoas floare pe care un comandant o poate purta.

şeful care îşi ia rspunderea iniţiativei trebuie s ştie c ea poate aduce mrirea Organizaţiei, dar poate aduce şi foarte mare ru, dup cum un şef o întrebuinţeaz în bine sau în ru.

Nu are voie în special:

a) a tipri ceva în numele Organizaţiei fr aprobarea Biroului Central al Presei Legionare.

b) a scrie ordine sau scrisori cu conţinutul nechibzuit, care s fie ru interpretate de ctre acei crora se adreseaz, sau de ctre adversari.

c) Nu are voie de a-şi bga unitatea în acţiuni dezordonate, chefuri, petreceri sau scandaluri etc.

d) Nu are voie a trata şi nici a încheia vreo combinaţie politic cu oamenii altei grupri, fr aprobarea direct a şefului Legiunii.

e) în general, un şef, ca şi un legionar, trebuie s fie atent de a nu face nici un fapt, de a nu se introduce în vreo acţiune care ar putea periclita, strica sau dezonora Legiunea.

Când se ia iniţiativa?

a) Iniţiativa se ia când nu exist vreun ordin precis dat de ctre şefii ierarhici. Dac este un ordin, se execut ordinul.

b) Dac între timp situaţia s-a schimbat, şeful de cuib, ca orice comandant, pe rspunderea lui, va lua msuri din iniţiativ proprie, judecând îns cu ptrundere, pentru ca organizaţia s ias cât mai bine.

c) Dac din întâmplare exist un şef legionar pe loc mai mare ca şeful de cuib, şeful de cuib nu mai are iniţiativa. Comanda, iniţiativa şi rspunderea o ia legionarul mai mare în grad.

în afar de aceste cazuri prevzute, şeful de cuib are o larg iniţiativ.

El va lua hotrâri cu de la sine putere, în bun înţelegere cu toţi membrii cuibului, în scopul de a servi cauza legionar. Imediat ce a luat o iniţiativ, o raporteaz şefului garnizoanei. Dup ce a executat-o, raporteaz din nou: "V aduc la cunoştinţă c hotrârea luat de noi de a executa ..., am adus-o astzi la îndeplinire, bucurându-ne c am adus-o astzi la bun sfârşit."

şeful Legiunii cântreşte, e un şef legionar, dup puterea lui de iniţiativ. Cei mai buni şefi şi cele mai bune cuiburi sunt acelea care iau cele mai bune iniţiative şi le duc la îndeplinire.

 

PUNCTUL 15. Despre executarea ordinelor.

Când un legionar sau un cuib primeşte un ordin, este o chestiune de onoare de a-l executa, trecând prin foc şi prin ap, dac este nevoie.

Dup aceasta se msoar vrednicia legionar.

Când şeful Legiunii d semnalul unei btlii legionare (cum a fost de exemplu: cumprarea unei camionete, scoaterea unei foi, cumprarea unei tipografii), cuiburile ca nişte albine, întrecându-se în hrnicie şi în vitez unele pe altele, trebuie s vin fiecare cu ceea ce poate da.

Ori de câte ori vin asemenea ocazii, trebuie s concureze într-o adevrat întrecere nebun înspre victoria legionar toate cuiburile.

Cum ar fi cu putinţă ca un cuib s fi rmas în afara luptei, s nu fi adus şi el un cât de mic ajutor, cât de mic jertf?

Din aceste lupte se poate vedea cine merit s se înalţe, în noua lume legionar, şi cine trebuie s rmân unde este.

 

PUNCTUL 16. închiderea şedinţei.

Membrii cuibului se scoal în picioare cu faţa spre rsrit. Salut cu braţul întins spre cer. Toţi repet dup şeful cuibului: "Jur c nu voi trda niciodat Legiunea".

Dup aceea legionarii se despart în voie bun cu gândul la hotrârile pe care trebuie s le execute. în prima şedinţă viitoare se va vedea cât s-a executat din hotrârea luat.

 

PUNCTUL 16 BIS. Marşul legionar.

Duminica şi în zilele de srbtoare cuiburile de toate categoriile: Frţii, Cetţui, etc. trebuie s se obişnuiasc a pleca în marş. Noi nu ne cunoaştem ţara. Unii nu-şi cunosc nici satul vecin.

în zilele de srbtoare, pe ploaie sau pe vreme bun, iarna sau vara, s ieşim afar în mijlocul naturii. Pmântul românesc s devin un furnicar în care s se întâlneasc pe toate drumurile mii de cuiburi alergând în toate direcţiile.

în timpul slujbei s se opreasc la Biserica din cale. S se opreasc la camarazii din satele vecine.

Marşul este sntos. Marşul repauzeaz şi reface nervul şi sufletul omenesc. Dar mai presus de toate, marşul este simbolul acţiunii, al explorrii, al cuceririi legionare.

Marţul se face în ordine: pasul brbtesc.

 

PARTEA a IIa

DESPRE ORGANIZARE

 

Câte feluri de cuiburi sunt. încadrarea lor.

 

PUNCTUL 17. Cuibul superior şi Familia de cuiburi.

Fiecare membru al cuibului, dup ce a stat într-un cuib mai mult vreme fcându-si educaţia legionar poate s se desprind din acel cuib şi s-si formeze un alt cuib în care el va fi şef.

Dac dintr-un cuib se desprind cel puţin 3 membrii şi-şi face fiecare câte un cuib, cuibul vechi va deveni cuib superior.

Un cuib superior se poate întinde şi în zece sate dac poate face în fiecare dintre ele câte un cuib nou. Fiecare este liber s se întind dup puterea e care o are, astfel c dintr-un cuib fcându-se mai multe cuiburi, toate acestea formeaz un fel de familie. Adic cuibul care s-a format întâi şi cu toate celelalte, care s-au nscut din el, formeaz o familie. Fiecare cuib din familie îşi are un şef, dar mai mare peste toţi este şeful primului cuib.

 

PUNCTUL 18. Cuiburi încadrate.

Cuiburile dintr-un sat, comun, oraş, fabric, facultate, etc. trebuie s aib legturi între ele. De ce? Pentru ca s nu se ciocneasc între ele în anumite chestiuni (unii s aib o prere, alţii alt prere). Toţi legionarii vor avea o singur prere, un singur gând şi un singur suflet. De aceea trebuie s aib toţi un singur şef.

Cine este şeful dintr-un sat.

Dac într-un sat este o singur familie de cuiburi, şeful legionarilor din sat este şeful primului cuib.

Dac sunt dou familii de cuiburi, şeful satului sau şeful garnizoanei legionare va face cu schimbul câte o lun.

O lun va fi şef al garnizoanei legionare şeful unei familii, o lun şeful celeilalte familii de cuiburi.

Dac vor fi trei sau patru familii de cuiburi vor face fiecare câte o lun cu schimbul.

şefii de garnizoan când se schimb, fac un proces verbal de predarea şi primirea comenzii, pe care îl trimit şefului judeţean ca s ştie cine are comanda luna aceea.

Mai târziu, când cuiburile se înmulţesc, se fac şi şefi de sectoare, care s fac legtura şi s aib grij de toate cuiburile din regiune. şeful de sector este numit de conducerea central a Legiunii în urma propunerii şefului judeţean. El se va recruta dintre cei mai destoinici şefi de garnizoan.

în cazul victoriei legionare, primar într-o comun nu va fi şeful de sector sau şeful vreunei familii de cuiburi legionare, ci va fi cel mai destoinic om pe care îl va avea Legiunea în acea comun. El va fi îns sub controlul şefului legionar din acea comun.

 

PUNCTUL 19. Chemarea şefilor de cuiburi. şcoala de Cadre.

şeful garnizoanei legionare sau şeful unui cuib superior cheam la consftuire din când pe şefii cuiburilor în subordine, ca s se informeze cum mai merge activitatea, s le comunice ordinele sosite sau s ia vreo hotrâre. Cu aceast ocazie se face cu şefii de cuiburi şcoala de cadre, adic şcoala care s înveţe pe şeful de cuib: organizarea, duhul legionar, ce voieşte şi ce va face Legiunea, datoriile unui şef legionar, toate învţate dup broşura de faţă.

şeful politic judeţean îşi cheam cel puţin o dat la dou sptmâni subalternii (şefii de unitţi, F. d. C., cetţui, Sectoare, Statul Major, etc.)

Orice şef când îşi cheam oamenii în subordine pentru a le da directive, sau a le face şcoala legionar, nu-i cheam în vizit şi nu le serveşte câte un pahar de vin ca în lumea democraţiei.

Asemntor unui comandant de regiment care îşi cheam ofiţerii subalterni înainte de lupt pentru ca s le dea ordine, aşa se prezint şeful legionar.

Va sta în picioare în poziţie de drepţi. Va fi încins; simbolul puterii. Ceilalţi, în semicerc în poziţie corect, atenţi, serioşi, conştienţi c în clipa aceea fac o slujb neamului lor, ca aceea pe care o face preotul la altar.

Vor fi şi ei încinşi. Se va face apelul, se va da raportul. Se va cânta. Urmeaz aceeaşi formalitate la deschidere şi la închidere ca şi la şedinţa cuibului.

Formaţiuni pentru corpul legionar. Când soseşte un şef, corpul legionarilor va fi aranjat în careu sau în linii de plutoane prin flanc.

 

PUNCTUL 20. Un rol important al şefilor de Garnizoan legionar.

şefii de garnizoan legionar dintr-o comun mai au o importanţă mare în materie de organizare steasc şi anume: dup ce cuiburile de legionari s-au înmulţit, şefii de garnizoan se adun împreun şi în cea mai bun înţelegere despart de o parte cuiburile tinerilor de la 18 pân la 27 sau chiar 30 de ani.

Aceste cuiburi tinereşti, toate la un loc, se vor numi "Grupul legionarilor din comuna X".

în fruntea acestor cuiburi, şefii de garnizoan legionar vor pune pe cel mai bun dintre şefii de cuiburi (având în vedere cine a fcut cele mai multe cuiburi şi cine are mai multe calitţi de şef) şi vor cere apoi confirmarea din partea şefului Legiunii.

în caz c sunt doi buni, vor face şi aceşti şefi de Grupuri legionare, cu schimbul câte o lun. Ei ascult de ordinele şefului de Garnizoan Legionar.

 

PUNCTUL 21. Un alt rol al şefilor de garnizoan.

Este acela de a veghea ca s nu se întâmple nici o neînţelegere între legionari. Nici o ambiţie decât aceea de a ieşi învingtor. El va cuta s împace cu foarte mult înţelepciune orice neînţelegere. în faţa şefului Legiunii este mai mare, nu încpţânatul, ci acele care ştie s se supun intereselor sacre legionare, s jertfeasc din convingerile lui, din mândria lui, în scopul victoriei.

 

PUNCTUL 22. Câte feluri de cuiburi sunt în Legiune.

1) Cuiburi numite "Frţii de Cruce". Aici intr numai tineri de la 14 la 20 de ani din diferite scoli. F.D.C. sunt numai al oraşe.

Rolul acestor cuiburi este de a face educaţia tinerimii române şi anume:

a) Educaţia Creştin: ei trebuie s recunoasc, s iubeasc pe Dumnezeu şi s se poarte dup învţturile Creştine.

Este foarte mult literatur imoral care ucide sufletul copilului. El trebuie s fie ferit de a sorbi aceast otrav.

b) Educaţia Naţional: tânrul român trebuie s-şi iubeasc Patria, Pmântul şi Regele. Fr patrie este ca un pui fr cuib.

El trebuie ferit de literatura comunist care se ridic în contra lui Dumnezeu, în contra Familiei, în contra proprietţii, în contra Armatei.

c) Educaţia Social: în sufletul tineretului nostru trebuiesc cultivate şi întreţinute sentimentele creştine de dreptate şi echitate social şi setea de munc creatoare.

d) Educaţia Fizic: copilul trebuie s fie voinic şi sntos la trup, pentru c el va fi ostaşul de mâine care va apra acest pmânt. (Legiunea Sportiv).

e) Educaţia Sanitar: el trebuie pzit de nenumratele boli, în special de cele venerice care sectuiesc toat vlaga tineretului. Cu un cuvânt, trebuie s ne îngrijim de Românul zilei de mâine, care va purta pe umerii si marea rspundere a existentei Patriei.

 

PUNCTUL 23. 2) Cuiburile de fete (Doamne), denumite şi "Cetţui" când ele sunt formate din eleve de la şcolile superioare. Tot cu acelaşi scop de educaţie. Ele mâine vor fi mame. şi copilul va fi dup cum îl creşte mama lui. Ele ajut Legiunea cu munca lor şi cu propagarea ideilor legionare.

 

PUNCTUL 24. 3) Corpul legionarilor: de la 21 la 28 de ani. Toate cuiburile cu membri în aceast categorie de vârst formeaz Corpul Legionarilor.

Se admite excepţional şi sub aceast vârst pentru membrii cuiburilor de la sate unde nu exist Frţii de Cruce.

Ei sunt membrii cei mai activi ai Legiunii.

Pe lâng educaţie, ei alearg şi împrştie credinţele noastre. Ei împrştie cel mai mult suflet, cci au de unde.

Ei fac politic şi politica este o lupt din care învinge cel cu suflet mai bine clit, cel mai hotrât, cel mai rbdtor, cel mai disciplinat, cel mai activ.

Educaţia faptei creatoare. El, legionarul, va fi acela care prin munca lui proprie va cldi România cea nou, nu pentru a câştiga ceva, ci numai din dorinţa de a o vedea ţar puternic.

Lui trebuie s i se fac educaţia jertfei, nu a câştigului, cci numai jertfind cu toţii, vom putea avea o ţar frumoas şi bogat.

Lui trebuie s i se fac educaţia disciplinei severe, pentru c numai sforţrile unite, disciplinate, ale tuturor pot avea efectele dorite.

 

PUNCTUL 25. 4) Studenţii legionari de la o Universitate se organizeaz în modul urmtor: toate cuiburile studenţeşti dintr-un judeţ formeaz Grupul Legionar

Studenţesc, purtând denumirea judeţului respectiv şi stând sub conducerea celui mai vrednic legionar.

Toate grupurile studenţeşti judeţene de pe lâng o universitate, formeaz Centrul Studenţesc Legionar, sub comanda unui şef legionar, ajutat de ctre toţi şefii grupurilor legionare.

şefii de grupuri şi de centre studenţeşti legionare sunt numiţi în fiecare an de ctre Marele Consiliu Universitar Legionar, care lucreaz sub preşedinţia şefului Legiunii.

Acest consiliu este format din preşedintele centrelor universitare legionare şi din câte 5 şefi de grupuri legionare. Studenţii de la fiecare universitate aleşi automat în ordine alfabetic judeţean, în fiecare an. în cazuri de festivitate deosebit, la acest consiliu pot lua parte toţi şefii de unitţi legionare studenţeşti (cuiburi, grupuri şi centre).

Un şef legionar de orice unitate nu poate ocupa în acelaşi timp o funcţiune în vreuna din comitetele organizaţiilor studenţeşti generale, ca: cercuri, societţi de facultţi, centre, etc. Pentru aceste funcţiuni va delega legionari de sub comanda sa, sau de va fi nevoie s intre personal, va preda altuia comanda legionar.

 

PUNCTUL 26. 5) Organizaţia politic propriu-zis: sunt cuiburile oamenilor mai în vârst, care şi ei vor face educaţia în sens legionar, vor acţiona politiceşte, vor proteja şi îndruma pe cei mai tineri.

Conducerea o are şeful politic judeţean, care în acelaşi timp supravegheaz şi îndrum activitatea celorlalte unitţi legionare.

 

PUNCTUL 27.

Toate aceste judeţe au în fiecare judeţ şi la centru Comandamentele lor aparte:

Astfel, în fiecare judeţ exist:

şeful Frţiei de Cruce (F.D.C.);

şefa Cetţuilor de fete sau doamne.

şeful Corpului Legionarilor.

şeful Corpului Muncitorilor

şeful Organizaţiei Politice.

Toţi aceştia fac parte de drept din statul major judeţean, respectând şi ascultând pe şeful Organizaţiei politice judeţene.

La centru exist:

Comandamentul F.D.C.

Comandamentul Cetţuilor de fete.

Comandamentul Corpurilor Legionare

Comandamentul Corpului Muncitoresc Legionar

Comandamentul Corpului Studenţesc Legionar

şefia Organizaţiei politice

Toţi aceştia sunt sub conducerea şefului Legiunii.

 

PUNCTUL 28.

în regul general, toţi aceşti şefi se schimb cu anul. şefii Organizaţiei politice pot sta câte doi ani sau mai mult cu aprobarea şefului Legiunii.

Fiecare şef are grij din vreme s-şi formeze înlocuitorul.

Foştii şefi trec într-o situaţie superioar şi au totdeauna grij de îndrumarea şi sftuirea şefilor actuali şi de supravegherea bunului mers al întregii organizaţii. Ei asist la orice şedinţă şi-şi dau întotdeauna prerile lor.

Ei îndeplinesc în special rolul de judectori pentru orice neînţelegeri sau conflicte ivite între legionari, cutând cu înţelepciunea şi experienţa lor s împace lucrurile şi s pzeasc organizaţia de cea mai mare greşeal: neînţelegerea, dezbinarea.

 

 

PARTEA A IIIA

 

Sfaturi pentru şefii de cuib, ca unitatea de sub comanda lor s poat merge bine.

 

PUNCTUL 29. 1) Cum trebuie s fie şi s se poarte un şef.

Un şef trebuie s fie înţelept, trebuie s se gândeasc bine când ia o hotrâre, pentru ca ea s fie bun. Hotrârea trebuie luat repede şi dus pân la capt.

Trebuie s fie blând şi s-şi iubeasc oamenii de sub comanda lui.

Trebuie s fie voios; aşa trebuie s apar înaintea celor pe care îi comand, nu amrât întunecat nervos.

Trebuie s fie drept cu legionarii şi cu toat lumea. Nici adversarului nu-i poate face nedreptate. Va lupta cu el, îl va învinge, dar pe cile dreptţii, ale moralei; nu prin laşitate sau minciun.

Trebuie s fie curajos şi hotrât în ceasuri de primejdie. Aşa bunoar, dac va vedea un om în primejdie, datoria de onoare a unui legionar este de a sri pentru a-l salva, înfruntând primejdia. Ex.: foc, înec etc.

Trebuie s împart bucuriile şi durerile cu toţi camarazii lui. în orice ocazie în lume, nu numai în lumea legionar, el trebuie s-şi aleag locul cel mai greu. Un legionar nu se înghesuieşte ca s apuce cel dintâi loc la mas sau cel mai bun pat la culcare.

Trebuie s fie dibaci, adic orice ordin s-l duc la bun sfârşit, întrebuinţând cile cele mai inteligente.

Trebuie s comande clar şi s-si duc oamenii la biruinţă.

S nu vorbeasc de ru pe camarazii lui. S nu permit s i se vorbeasc de ru despre alţii.

S ştie s pstreze armonia în unitatea pe care o conduce. Este de o importanţă capital. Un şef de ar avea toate calitţile din lume şi dac în unitatea pe care o comand e ceart, dezbinare, neînţelegere, trebuie imediat înlocuit. Sunt unii şefi care îndat ce iau comanda unei unitţi, unitatea începe a se destrma.

S fie foarte cuviincios cu toat lumea. S nu bruscheze lumea, pentru c în loc de a o atrage o s-o îndeprteze.

Trebuie s fie cumptat la toate. De exemplu: nu se poate concepe nici un şef şi nici un legionar beat. Legionarul poate petrece, dar nu se îmbat.

S fie om de cuvânt.

S fie de o cinste care s-i atrag stima tuturor oamenilor din jur.

într-un cuvânt, s se poarte în aşa fel încât toat lumea s poat spune: "într-un legionar te poţi încrede, cci un lucru luat de un legionar pe seama lui îl duce la bun sfârşit."

şeful legionarilor este un om nzdrvan, care din orice împrejurarea oricât de grea ar fi ea, iese deasupra. El trebuie s fie învingtor. De va cdea, el se va ridica din nou şi va învinge.

Numai înzestrat cu astfel de calitţi, un şef legionar va putea prin şcoala cuibului şi prin puterea exemplului, transforma pe fiecare român creând un suflet nou, un adevrat caracter, care va şti s înving în toate împrejurrile şi cu care ţara se va putea mândri.

 

PUNCTUL 30. 2) De ce trebuie s se pzeasc un şef legionar.

a) S nu se lase ademenit. Adversarii au dou ci de lupt. Prima cale, atacul fţiş pentru a ne strivi. Dac vd c noi am rezistat şi n-am fost striviţi, atunci încearc a doua cale: ademenirea câtorva oameni pentru dezbinarea noastr.

Un exemplu: procesul de la Vcreşti din 28 Martie 1924. Procesul acesta a urmrit strivirea noastr. Noi îns am rezistat, am ieşit învingtori, adic am fost achitaţi.

Diferite persoane sus-puse se artau prietene cu noi (dup proces), ne chemau la mas, ne ludau: c suntem buni, suntem talentaţi, vom ajunge departe etc.

în acelaşi timp încercau dezbinarea noastr: vorbind ru pe ceilalţi camarazi.

Noi am prins aceast not de atac şi ce auzeam, veneam şi ne spuneam unul altuia. şi atacul a czut. Iar noi, dup 10 ani, ne gsim tot aşa de uniţi ca şi în ceasul întâi.

 

Acum împotriva Mişcrii Legionare, se întrebuinţeaz primul mijloc: încercarea adversarilor de a ne strivi. Când vor vedea îns c nu ne pot strivi, vor încerca al doilea mijloc: dezbinarea noastr prin ademenire.

Nu vedeţi cum s-au dezbinat toate partidele din România, tot prin ademenire: liberalii în dou, averescanii în dou, iar acum, în urm, şi naţional ţrniştii stau gata s fie învinşi şi rupţi în dou. Vor încerca şi cu noi. Dar noi vom fi pregtiţi şi vom învinge.

 

PUNCTUL 31. Ce trebuie s fac un şef legionar, când simte atacul ademenirii.

Imediat trebuie s raporteze şefului su şi şefului Legiunii şi s spun deschis cuibului din care face parte. Adic s dea pe faţă uneltirile vrjmaşe.

 

PUNCTUL 32. b) Nu exist în Legiune "M-am suprat şi plec."

Dac se ceart cu cineva, cu un camarad, legionarul trebuie s se împace. în orice caz, nu poate pleca din Legiune pe acest motiv, cci nu se poate supra pe Legiune, adic pe lupta de mântuire a trii sale. Iar dac pleac, greşeala lui este foarte mare faţă de toţi legionarii, fat de drapelul Legiunii şi fat de neamul su.

Cineva poate pleca din Legiune când nu mai crede, dar nu când se supr.

 

PUNCTUL 33. c) Lupta cu alţi şefi legionari.

Este o mare greşeal ca un şef legionar, din invidie, s înceap a vorbi de ru în fata oamenilor din cuib sau din sat, pe un camarad al su. Aceasta duce la dezbinarea în dou a legionarilor, la lupta dintre dânşii, la victoria inamicului.

Este aşa de grav acest lucru, încât Legiunea consider asemenea fapte aproape ca o trdare. Cum? Pentru ambiţiile tale s distrugi Legiunea?

Chiar dac sunt duşmani personali, când au devenit legionari nu se mai ceart, nu se mai vorbesc de ru, lupt fiecare în funcţia pe care o are şi slujeşte cu credinţă cauza legionar şi victoria de mâine.

 

PUNCTUL 34. d) Spiritul negativ.

O alt boal de care trebuie s se fereasc un şef legionar şi s-si pzeasc toţi oamenii din Organizaţie, boal care este foarte periculoas, pentru c aduce neînţelegeri în sânul Organizaţiei şi mai ales pentru c taie aripile marilor îndemnuri, este critica. Critica sub form de veşnic nemulţumire.

Sunt anumiţi oameni, care orice ai spune sau orice ai face, ei sunt în totdeauna nemulţumiţi şi au în totdeauna ceva de zis. Aceştia ţin pe loc orice încercare de creaţie, taie avântul oamenilor de fapt.

Organizaţia noastr nu este o Organizaţie de critic, de negaţie, ci este o Organizaţie cu spirit de afirmaţie, de combativitate, de ofensiv.

Lsm critica s ne-o fac istoricii, noi acum s cucerim şi s înfptuim cât mai mult şi cât mai bine.

 

PUNCTUL 35. e) Toţi şefii legionari şi toţi legionarii dintr-o comun, fabric etc. trebuie s fie de acord în toate chestiunile care intereseaz organizaţia noastr.

Ex.: la Facultatea de Litere din Bucureşti s-au fcut alegeri pentru Preşedinte şi pentru Comitet. Legionarul X, cu camarazi de-ai lui, legionari, a candidat pe o list, iar alt legionar cu alt grup de legionari a candidat pe alt list. Legionarii s-au rupt în dou şi la vot au czut.

Legionarii nu vor mai face asemenea greşeli grave. Ei vor merge uniţi chiar pe un drum ru (greşit).

Pentru c drumul cel mai ru este dezunirea.

Pe când altfel şi în iad dac ar merge trupa legionar, de va fi unit, va învinge tot iadul şi se va întoarce pe urm înapoi învingtoare. Ex.: la alegerea unui primar din comun, dac şefii legionari hotrsc a vota pe un anumit om, nu trebuie s existe legionar care s voteze pe un altul sau s înceap cu critica.

Toţi într-un gând şi într-un suflet.

şi adversarii vor spune: "S ne punem bine cu legionarii, c sunt toţi oameni dintr-o bucat, hotrâţi şi uniţi. Cu cine vor vota ei, acela iese primar, cci merg toţi într-o parte."

 

PARTEA A IVA

 

Recrutarea membrilor

 

PUNCTUL 36.

şeful de cuib când îşi recruteaz membrii, trebuie s aib grij: de a cuta elementele cele mai destoinice şi cu sentimentul demnitţii dezvoltat. Necinstiţii, hârţgoşii, oamenii de scandal, trufaşii, ludroşii, cei plini de ei, fricoşii, laşii, trebuie lsaţi în afara Organizaţiei.

şi pentru ca s fie sigur c nici unul din elementele de mai sus nu vor mai putea intra în Organizaţie, numrul legionarilor în nici un sat nu va putea fi mai mare decât jumtate din numrul oamenilor din sat. Odat numrul legionarilor împlinit, nu se mai poate primi în Organizaţie nimeni, rmânând a se primi numai în msura în care se fac locuri libere.

în orice caz, trebuie pzit organizaţia de oamenii care nu pot s triasc fr s se certe.

Imediat ce un membru din cuib nu se poate înţelege cu ceilalţi membri el va trebui s prseasc organizaţia, înaintându-şi demisia.

Mai bine mai puţini, trind în frţie deplin, într-o unitate perfect, decât mai mulţi certându-se între dânşii.

şeful de cuib va cuta s pzeasc organizaţia de agenţi provocatori sau spioni trimişi de politicieni sau escroci de meserie.

 

PARTEA A VA

 

Uniforma legionar

 

PUNCTUL 37.

în toat Europa, este un curent pentru introducerea virtuţilor ostşeşti în viata public a ţrilor.

în locul vorbriei şi a discursurilor lungi, lumea vrea fraz scurt, clar şi precis, ca aceea a ostaşului.

în locul lipsei de curaj şi a îndoielii de astzi, lumea vrea: hotrârea repede.

în locul comitetelor democratice, care discut, se ceart şi nu iau hotrâri, lumea vrea şef şi disciplina tuturora. (Se înţelege, ajutat de comitete prevzute)

în locul descurajrii, lumea vrea încredere, voie bun, mândrie ostşeasc.

în locul lenei, lumea vrea munc de dimineaţă pân seara, a tuturora, nu trei prţi numai la munc şi o parte numai la petrecere.

în locul poftei de câştig, a dorinţei de a trage un beneficiu din politic, lumea vrea jertfa pentru ţar, ca jertfa soldatului pe câmpurile de btaie. El nu caut s câştige nimic, el d totul, munc, suflet, viaţă pentru ţara lui. Aceasta ne trebuieşte. Dac ar da toţi oamenii care fac politic: munc, suflet, viaţă pentru ţar, ce bine ar fi de ţara româneasc! Iat ce va face şcoala legionar.

în locul dezbinrii şi a certurilor, noi punem camaraderia frumoas a ostaşului şi unitatea perfect ca a unei trupe, a naţiunii întregi. Toţi au un singur gând: Patria, un singur Drapel, un singur şef, un singur Rege, un singur Dumnezeu, o singur voinţă: aceea de a le slujii cu credinţă pân la moarte. Legionarul şi-a fcut uniform pentru c în dosul ei el vede toate aceste mari calitţi ostşeşti, care ridic neamurile şi le fac învingtoare, împotriva tuturor greutţilor. Uniforma este: cmaşă verde, centur cu diagonal.

 

PUNCTUL 38. Interzicerea uniformelor.

Guvernul a interzis prin lege portul uniformelor. Odat legea votat, trebuie s ne supunem. Legionarii nu vor mai ieşi în public îmbrcaţi în uniform.

Dar noi nu renunţm la dânsa. Ne vom face uniforme şi le vom îmbrca numai în zilele de srbtoare şi numai în casele noastre, unde suntem stpâni şi liberi s ne îmbrcm cum dorim.

Le vom îmbrca cu drag, aşteptând ceasul când legiuitorii se vor convinge c aceste uniforme frumoase nu sunt un pericol pentru ţar, ci din contr, sunt un bine.

Ar trebui s nu existe legionar care în casa lui s nu-şi aib uniforma, s n-o îmbrace în zilele de srbtoare, când va trebui s fac cinste unui musafir, oaspete, îmbrcându-se în cmaşa verde.

Va fi o srbtoare în casa unui legionar când el şi familia lui se vor îmbrca în frumoasa cmaşă verde, simbolul primverii Neamului românesc.

 

PUNCTUL 39. Grade şi funcţiuni.

Grade

Noul venit în Legiune, se cheam membru.

Dup trei ani, el poate fi avansat la gradul de legionar.

Urmeaz: Instructor legionar

Comandant ajutor

Comandant legionar

Comandant Buna Vestire

Senator legionar, cu caracter onorific.

Funcţiuni şef de cuib

şef de garnizoan

şef de plas

şef de echip, tabr, şantier, şef de corp legionar

şef de judeţ

şef de regiune

Nu este obligatoriu ca funcţiunea s fie ocupat de un grad. Funcţiunea d onorul gradului.

 

PARTEA A VIA

 

PUNCTUL 40. Camaraderia, disciplina şi încrederea în şefi.

O organizaţie nu poate niciodat obţine victoria fr unitate. Organizaţiile cu unitate şubred, de cele mai multe ori cu un ceas înainte de victorie se rup în dou (adic le rupe inamicul prin intrigile lui) şi se iau la lupt între ele. în acel moment totul este pierdut. Un singur lucru rmâne: victoria inamicului.

De aceea orice Organizaţie trebuie s-şi asigure unitatea. Ea se asigur prin dou mijloace:

1. prin camaraderie, acea forţă a sufletului, care uneşte într-o sfânt frţie pe toţi lupttorii

2. prin disciplin, acea forţă exterioar care armonizeaz toate voinţele în vederea realizrii aceluiaşi scop.

Un şef legionar, deci trebuie s fie disciplinat, s aib încredere în şefii si.

Camaraderia, încrederea în şefi şi disciplina se completeaz prin aceea c cele dou dintâi vin de jos în sus, cea de a treia, disciplina, vine de sus în jos, aşa c unitatea este asigurat, chiar atunci când elementele de jos ar putea s aib şi alte preri sau chiar preri contrare. De aceea, educaţia disciplinei rmâne ca o mare supap de siguranţă pentru asigurarea unitţii şi deci a victoriei, atunci când celelalte mijloace s-au epuizat.

şeful de cuib va trebui s caute în toate împrejurrile s dezvolte acest simţ de disciplin în orice legionar şi mai ales o va face prin exemplul pe care îl va da el.

S nu se uite, c disciplina voluntar este de esenţă superioar, deoarece ea presupune o renunţare a personalitţii şi orice renunţare în vederea unui scop mreţ este de esenţă spiritual superioar.

 

PUNCTUL 41. Despre pedepse.

Nu insistm aici asupra pedepselor în lumea legionar, pentru c socotim c nu va fi nevoie de ele. în orice caz, pedepsele încep de la întâia dojenire, a doua dojenire, a treia dojenire. Eliminarea din lupt pe o lun, eliminarea pe dou luni, eliminarea pe trei luni, eliminarea pe 6 luni şi ajungând pân la eliminarea pentru totdeauna din Organizaţie. De asemenea, ridicri de comand pentru timp limitat sau nelimitat.

şefii judeţeni şi comandanţii de corpuri legionare, pot da pedepse pân la eliminarea din lupt pe dou luni. Peste aceasta numai şeful Legiunii poate decide.

Mai important îns este modul frumos, demn, înţelegtor în care un legionar îşi primeşte şi execut pedeapsa. Recunoaşte greşeala, nici nu se supr, nici nu se rzvrteşte, o execut şi se hotrşte ca prin atitudinea demn s-si recucereasc poziţia.

în orice caz, neexecutarea unui ordin, constituie una dintre cele mai mari greşeli posibile, când ea este fcut intenţionat. şi dac se repet, legionarul va trebui s prseasc organizaţia.

 

PARTEA A VIIA

 

şeful de cuib în timpul campaniei electorale.

 

Dup cum s-a vzut pân acum, scopul legionarului nu este campania electoral, dar campania electoral este de o importanţă foarte mare pentru c este singura cale pe care ne-o pune legea la dispoziţie pentru a face orice schimbare dorim în ţar.

Soarta ţrii pentru 3 sau 4 ani, uneori şi pentru mai mult, se pecetluieşte în ziua de alegeri. în ceasul acela, alegtorul este stpânul trii. Ce va hotrî el prin votul lui, aceea va fi. Dar tocmai pentru acest lucru, în ziua de alegeri umbl cumprtorii de suflete ai partidelor politice cu arginti, cu butur, cu mâncare, pentru a cumpra voturi. în faţa dezmţului politicianist, noi s opunem credinţa în zilele mai bune pentru neamul românesc şi vom învinge, dup cum am învins la Tutova, Neamţ etc.

Iat pentru ce şeful de cuib va trebui s dea o mare importanţă campaniei electorale.

 

PUNCTUL 42. Promisiuni electorale legionarul nu face.

Toţi oamenii politici, în ajunul campaniei electorale, încep cu promisiunile.

Un şef legionar nu va promite decât aceea ce putem face noi. Noi nu promitem bani, nu promitem rachiu, nu facem funcţiuni. Noi nu cumprm cu bani sufletele omeneşti. Cei ce vin în numele lui Dumnezeu nu fac aceasta. Numai cine vine în numele satanei cumpr sufletele cu arginti.

Un şef legionar va spune:

Nu promitem bani, ci promitem dreptate.

Nu promitem s-ţi facem ţie ceva, ci promitem s muncim, s luptm pentru ţara noastr.

Cine vrea s lupte pentru dreptate şi pentru cinste în ţar, cine vrea s munceasc pentru Patria lui, cine vrea s fac jertf alturi de noi, s vin cu noi.

Va fi bine aşa? Da. Pentru c lucrurile merg într-o ţar ca la o gospodrie. Dac la o gospodrie este pmânt bun, bogat înzestrat cu tot ce-i trebuieşte unei gospodrii, iar gospodarul nu-i vrednic, e risipitor, bea tot ce are, se ceart toat ziua, gospodria se va ruina, iar copiii o vor duce foarte prost. Vor fi şi ei amrâţi şi flmânzi.

Dar dac se schimb gospodarul cu un om cinstit, muncitor, vrednic? Gospodria va înflori în scurt timp şi toţi copiii vor înflori şi ei ca nişte bujori.

ţara noastr nu-i şi ea o gospodrie, cu pmânt bun şi bogat? Cu tot ce-i trebuieşte? Noi, românii, nu suntem copiii din gospodrie? şi nu suntem amrâţi şi flmânzi?

Când vom schimba îns gospodria, atunci nu vom mai fi aşa. Aceasta o va face Legiunea. Va schimba gospodria, adic guvernele partidelor şi va face un guvern legionar.

Aceasta este singura promisiune pe care o face legionarul în ajun de alegeri şi întotdeauna.

 

PUNCTUL 43. Care este scopul nostru? Unde trebuie s ajungem?

şeful de cuib trebuie s fac scoal tuturor legionarilor şi s le spun c scopul nostru nu este de a alege un numr de 5, 10, 20 de deputaţi. El este cu mult mai mare, cu mult mai sfânt şi cu mult mai greu.

Noi trebuie s facem ca toat România s devin legionar.

Duhul nou legionar trebuie s guverneze. ţara trebuie s fie condus dup voinţa legionarilor.

De aceea, un deputat legionar care a ieşit într-un judeţ, trebuie s alerge în 5 6 judeţe ca s propovduiasc credinţa cea nou şi s cheme la viaţă toţi românii pregtind ceasul victoriei.

Unii zic: apoi a venit odat pe la noi, dar de acum s-a terminat, l-am ales şi nu mai vine.

Rspuns: Cum s vin, dac sunt 71 de judeţe cu 71 de oraşe şi cu 10.000 de comune pe unde are ordin de la şeful Legiunii s alerge pentru a face noi cuiburi, a organiza şi a pregti victoria cea mare? şi dac ne-am duce în fiecare comun, înseamn 10.000 de zile şi 10.000 de zile înseamn câte 365 zile într-un an, aproape 30 de ani. Vedeţi cât de greu este ca în fiecare comun s venim o dat, dar ca s veni de 2, 3, ori? Nu ne-ar ajunge o viaţă întreag. Legionarii trebuie s înţeleag şi s explice tuturor oamenilor lucrul acesta. Ei trebuie s se bucure când vd c acum 2 ani nu aveam organizaţii decât în judeţele Cahul, Covurlui şi Neamţ şi înc 3, 4, iar acum avem în 50 de judeţe.

Alţii zic: "Iac i-am ales şi pe ăştia din Legiune. Nici ei n-au fcut nimic".

Legionarii vor rspunde: deputaţii legionari, chiar dac ar fi 30 40, n-au s poat face mult. Aşteptaţi s înving legionarii în ţar, s se întind de la un capt la cellalt si atunci s vedeţi reformele cele mari pe care le vor aduce. Legile pe care le-au pregtit legionarii sunt legi de mari dreptţi, pe care poporul le aşteapt de mult vreme.

Cine crede în victoria final, cine ştie s lupte pân la capt, numai acela este legionar. Numai acela care nu s-a îndoit în inima lui se va bucura cu adevrat în ceasul biruinţei, atunci când naţiunea român îşi va fi tras prin voinţa ei proprie, drum nou, drum mare, drum de biruinţă.

 

PUNCTUL 44. Cereri.

Deputaţii legionari, imediat dup alegeri, au primit mii de cereri. Unii oameni cer bani, alţii cer s li se dea serviciu, alţii cer lemne gratis, alţii cer pmânt.

Un legionar nu cere.

El spune: nu ne trebuie bani sau servicii. Daţi-ne legi drepte în ţar, cci cu legi drepte ne vom câştiga bani şi traiul prin munca noastr.

Deputaţii legionari nu pot s alerge cu 2000 de cereri pe la ministere pentru 2000 de oameni, pe care s-i serveasc, iar 14 milioane de ţrani, muncitori, funcţionari, s aştepte şi iar s aştepte ziua dreptţii lor.

Deputaţii legionari nu-şi vor cptui 5-6 partizani dintr-un sat, cum fac partidele politice, iar biata mulţime srac şi amrât s trag toat viaţa la jug.

şi apoi, dac un deputat legionar se roag de un ministru s-i fac un serviciu pentru 1, 2, 3, oameni, a doua zi îl roag şi ministrul ca s închid ochii la legile pe care le face el, s nu le mai combat.

De aceea şefii legionari vor trebui s explice aceste lucruri tuturor oamenilor şi s le fac şcoala legionar adevrat.

Ei trebuie s le spun la toţi.

Noi dac am intrat în Legiune, nu cerem nimic pentru noi, ci dm. Dm suflet, dm munc, dm suferinţă, dm tot ce avem pentru ziua cea sfânt a biruinţei neamului românesc.

 

PUNCTUL 45. Ce trebuie s fac şi de ce anume trebuie s se pzeasc şeful de cuib în perioada campaniei electorale.

Imediat dup cderea guvernului, şefii de cuiburi vor tine şedinţe cu cuiburile lor o dat la 2 zile. De asemenea, ei se vor aduna în şedinţă aparte cu toţi ceilalţi şefi de cuiburi din sat sau comun pentru a studia situaţia şi a lua toate msurile pe care le cred ei de cuviinţă pentru ca Legiunea s ias cât mai bine. De asemenea, vor lua msuri pentru a executa ordinele sosite, dac le-au venit asemenea ordine, de la şefii judeţeni.

 

PUNCTUL 46. Ce vor face înainte de alegeri.

a) şcoala semnului nostru electoral cu toţi oamenii din sat.

Semnul trebuie fcut pe hârtie, mic, în aşa fel încât şi copiii din sat s-l cunoasc la perfecţie. Se vor interesa la şeful judeţean pe ce pagin a buletinului de vot este semnul nostru şi vor explica oamenilor din timp dac este pe pagina 1, 2, sau 3.

b) Vor cuta ca semnul s fie fcut cu cret, cu var sau cu smoal atât în interiorul satului cât şi pe sosea, în afar de sat.

c) Fiecrui om din cuib i se vor încredinţa cel puţin 5 gospodari din sat, pe care s caute s-i conving s voteze cu Legiunea.

d) Nu va crede niciodat şi nu va lsa pe ceilalţi oameni s cread minciunile pe care le vor rspândi adversarii despre noi: c lista s-a retras, c semnul nostru nu se afl pe buletinul de vot, c ne-au desfiinţat prin lege organizaţia, c nimeni nu mai are voie s voteze cu Legiunea, c cine va mai spune ceva despre Legiune va fi pedepsit, c am fost arestaţi, btuţi, omorâţi, împuşcaţi etc. Toate aceste minciuni le spun adversarii despre noi în timpul campaniei electorale pentru a deruta pe alegtori s nu mai voteze cu noi. Alţii încearc s momeasc lumea susţinând c şi noi am fi cuzişti. Legionarii vor rspunde: nu suntem şi nici nu vom fi cuzişti!

e) Este foarte probabil ca să nu ajung pân în satul respectiv nici un manifest de-al nostru, fie din lips de fonduri, fie pentru c au fost oprite la post. şefii de cuiburi din comuna respectiv vor face ei ce vor putea: mici manifeste scrise de mân şi vor lupta fcând propagandă din om în om.

f) Este posibil de asemenea, ca nici un candidat de-al nostru s nu poat ptrunde pân în satul acela. şefii de cuiburi, la fel, vor pregti din timp lumea pentru un asemenea caz, ca s nu rmân descurajat.

g) Vor cuta s ia parte la toate întrunirile adversarilor politici, pentru ca s aud cele ce se vorbesc acolo, iar dup plecarea lor din sat s poat lmuri oamenii.

 

PUNCTUL 47. Ce vor face în ziua de alegeri.

a)Toţi şefii de cuiburi dintr-un sat, împreun cu toţi oamenii lor, tineri şi btrâni, se adun la un loc şi pleac în bloc spre secţia de votare cu drapelul şi cu semnul fcut din scândur şi vopsit în negru.

b) Ei vor cuta s-şi aib mai dinainte o tactic de lupt bine fixat, în aşa fel încât oricine ar voi s-i împiedice de la vot, s fie respins şi forţat de a se linişti.

c) în caz c nu vor fi suficient de numeroşi, în acea comun se vor strecura izolaţi printre ceilalţi oameni pân la secţia de votare. Iar dac vor observa c prigoana este grozav, atunci îşi vor pune cu toţii semnul guvernului în piept şi vor spune c au trecut cu guvernul, se vor duce la vot, iar în gheret, unde numai Dumnezeu îi vede, vor vota cu Legiunea.

în timpul acestei lupte, şefii de cuiburi vor fi în cea mai deplin armonie şi disciplin posibil, ascultând ordinele fie de la centru, fie de la judeţ, fie de la garnizoana legionar sau de la cuiburile superioare.

înainte de plecarea la vot, în ultima şedinţă a cuibului, toţi şefii de cuiburi împreun cu legionarii, vor face rugciuni ca înainte de orice btlie.

 

 

PARTEA A VIIIA

 

în ce direcţie spiritual trebuie s fac un şef de cuib educaţia oamenilor si.

 

PUNCTUL 48. Cum se prezint un legionar.

Când un legionar se prezint unui şef superior sau şefului Legiunii, se opreşte la o distant de trei paşi în poziţia de drepţi, salut ducând mâna dreapt la inim apoi ridicând-o spre cer şi spune: Sunt legionarul ..., din cuibul....

 

PUNCTUL 49. Cum trebuie s fie în vorb şi în scris un legionar.

Legionarul şi în scris şi în vorb trebuie s fie scurt, clar şi precis. Vorbria lung şi încurcat este vorbria democraţiei.

 

PUNCTUL 50. îmbrcmintea legionarului.

Legionarul va fi modest îmbrcat. El nu va pune preţ pe hainele luxoase şi strlucitoare ale nimnui. El va dispreţui luxul pe care îl va considera ca având la baz o înclinaţie sufleteasc spre frivolitate, spre lichelism, spre scturism.

Astzi omul luxos, dac nu este un hoţ aparţinând uneia din multiplele forme ale hoţiei, în orice caz este un nesimţitor care plmuieşte mizeria nesfârşit a ţrii.

Legionarul nu va cântri un om dup hain şi nu va mai face deosebire între omul srac, cu haine rele şi cel cu haine bune. Legionarul va cântri pe om dup ceea ce va avea sub hain, adic dup sufletul lui.

Sunt multe haine rupte care ascund sub ele comori de aur în inim!

 

PUNCTUL 51. Legionarul şi mânuirea banilor publici.

Legionarul care-şi va însuşi bani care nu-i aparţin, care va mânui în mod necinstit banii Legiunii sau ai oricrui om, acela care nu va putea da socoteal, conform promisiunii, de banii încasaţi din vânzarea broşurilor, gazetelor, insignelor etc. va fi eliminat pentru totdeauna din Legiune de la primul caz, orice situaţie ar ocupa în ea.

în organizaţia aceasta, nu pot s creasc decât numai oameni cinstiţi.

O mic hoţie nu poate s te lase indiferent pentru c în definitiv aceasta nu este decât smânţa marilor hoţii, smânţă care dezvoltându-se din cauza tolerantei noastre, ar putea rstigni din nou prin jefuire poporul român şi aceast ţar.

 

PUNCTUL 52. Sentimentul demnitţii

Ne-am sturat de lipsa de demnitate omeneasc. Dac nu dai bacşiş, dac nu-l plteşti, nu ţi se înscrie în partid. Dac nu plteşti, nu d drumul hârtiilor de la primrie.

Dac nu dai bacşiş, nu poţi s-ţi capeţi dreptul. Bacşişul, mita şi hoţia au desfiinţat sntatea moral a naţiunii române.

Legionarul va cuta s desfiinţeze aceste apucturi şi s reînvieze sentimentul demnitţii omeneşti. El nu va da nimnui nimic, nu va promite nimnui nimic, iar când va face cuiva un serviciu, nu se va înjosi ca s primeasc bacşiş sau mit ci va pune mâna în gât mituitorului.

 

PUNCTUL 53. şcoala faptei creatoare.

Legionarul trebuie s fie un om de fapt. Prin fapta lui, prin munca lui, el va cldi din temelii România cea nou.

 

PUNCTUL 54. Rugciunea ca element decisiv al victoriei. Apelul la strmoşi.

Legionarul crede în Dumnezeu şi se roag pentru biruinţa Legiunii.

S nu se uite c noi, poporul român, stm aici, pe acest pmânt prin voia lui Dumnezeu şi binecuvântarea Bisericii Creştine. în jurul altarelor bisericilor, s-a aflat adunat de mii de ori în vremuri de bejenie şi restrişte, întreaga suflare româneasc de pe acest pmânt, cu femei, copii şi btrâni, cu conştiinţa perfect a ultimului refugiu posibil. şi astzi stm gata s ne adunm, poporul român, în jurul altarelor, ca-n vremuri de mari primejdii, pentru ca îngenuncheaţi, s cptm binecuvântarea lui Dumnezeu.

Rzboaiele se câştig de aceia care au ştiut s atrag din vzduh, din ceruri, forţele misterioase ale lumii nevzute şi s-şi asigure concursul acestor forte. Forţele acestea misterioase sunt sufletele morţilor, sufletele strmoşilor noştri, care au fost şi ei odat legaţi de glia, de brazdele noastre, care au murit pentru aprarea acestui pmânt şi care sunt şi azi legate de el prin amintirea traiului lor de aici şi prin noi, copiii, nepoţii şi strnepoţii lor. Dar mai presus de sufletele morţilor st Dumnezeu.

Odat aceste forte atrase, ele vin în balanţa ta, te apr, îţi dau curaj, voinţă şi toate elementele necesare victoriei şi te fac s învingi. Introduc panic şi groaz în duşmani, le paralizeaz activitatea. în ultima analiz, biruinţele nu depind de pregtirea material, de forţele materiale ale beligeranţilor, ci de puterea lor de a-şi asigura concursul puterilor spirituale. Astfel, se explic, din istoria noastr, biruinţele miraculoase ale unor puteri materialiceşte cu desvârşire inferioare.

Cum se poate asigura concursul acestor forte?

1) Prin dreptatea şi moralitatea acţiunii tale;

2) Prin apelul frecvent, insistent la ele. Cheam-le, atrage-le cu puterea sufletului tu şi ele vor veni.

Puterea de atracţie este cu atât mai mare, cu cât apelul, rugciunea, se face în comun de cât mai mulţi.

De aceea, în şedinţele cuibului, care se ţin în toat ţara sâmbt seara, se vor face rugciuni şi se vor îndemna toţi legionarii ca a doua zi, Duminica, s mearg la biseric.

Patronul nostru este Sfântul Arhanghel Mihail. Icoana lui trebuieşte s o avem în casele noastre, şi în vremuri grele s cerem ajutorul lui şi El nu ne va lsa niciodat.

 

PUNCTUL 55. şcoala suferinţei

Cel ce intr în aceast lupt, trebuie s ştie de mai înainte c va avea de suferit. Dup suferinţă vine întotdeauna victoria. Cel ce va şti s sufere, acela va învinge.

De aceea, noi, legionarii vom primi suferinţele cu drag. Fiecare suferinţă este un pas înainte ctre mântuire, ctre victorie.

O suferinţă nu-l va descuraja pe legionar, ci-l va oţeli, îi va cli sufletul. Cei ce-au suferit şi vor mai suferi înc, vor fi adevraţi eroi ai luptei legionare. Binecuvântarea Patriei se va întinde asupra lor şi asupra familiilor lor.

 

PARTEA A IXA

 

Ce drum are de strbtut un legionar în viata sa legionar

 

Viata legionar este frumoas. Dar nu este frumoas prin bogţie, prin viat de petreceri şi lux, ci este frumoas prin mulţimea primejdiilor pe care le ofer legionarului, frumoas prin nobila camaraderie care leag pe toţi legionarii din întreaga ţar într-o sfânt frţie de lupt; înlţtor de frumoas prin brbteasca atitudine în faţa suferinţei.

Atunci când cineva intr în organizaţia legionar, trebuie s cunoasc mai dinainte viata care-l aşteapt, drumul pe care-l va strbate.

Drumul acesta va trece prin muntele suferinţei, apoi prin pdurea cu fiare slbatice şi prin mlaştina dezndejdii.

 

PUNCTUL 56. Muntele suferinţei.

Dup ce un om s-a înrolat legionar, cu dorul de patrie în inima sa, nu-l aşteapt masa întins, ci el trebuie s primeasc pe umerii si jugul mântuitorului nostru Iisus Hristos: "Luaţi jugul Meu asupra voastr".

şi crarea legionar începe s urce un munte pe care lumea l-a numit "muntele suferinţei".

La început pare uşor de urcat. Ceva mai târziu, urcuşul devine mai greu, suferinţa mai mare. Cele dintâi broboane de sudoare încep s picure de pe fruntea legionarilor.

Atunci, un duh necurat, strecurat printre legionarii care urc, arunc pentru prima dat întrebarea: "Oare n-ar fi mai bine s ne întoarcem înapoi? Crarea legionar pe care am apucat începe s fie grea şi muntele e lung şi înalt de nu-i mai vedem sfârşitul." Dar legionarul nu ascult, merge înainte şi urc cu greu. De la un timp, urcând mereu pe muntele nesfârşit, începe s oboseasc, pare c puterile încep s-l prseasc.

Norocul lui c întâlneşte un izvor, limpede ca inima unui prieten. Se rcoreşte, se spal pe ochi şi apoi o ia în sus din nou pe muntele suferinţei.

Trece de jumtate şi de acolo începe muntele fr ap, fr iarb, fr umbr, numai din piatr şi din stânc.

şi legionarul când vede, zice: mult m-am mai chinuit pân aici, ajut-mi Doamne s ajung pân sus. Dar duhul cel ru în zvârle întrebarea: "Oare n-ar fi mai bine s te întorci? Las-ţi încolo dorul tu de patrie. Nu vezi ce trebuie s tragi dac-ţi iubeşti patria şi Regele, Neamul şi Pmântul? şi apoi, ce câştigi de aici? Nu-i mai bine s stai liniştit acas?"

Pe stânca goal, el se urc mereu cu nesfârşit credinţă. Acum e obosit. Cade. îşi juleşte mâinile şi din genunchii lui pentru prima dat vede sângele curgând. Se înalţă ca un viteaz şi porneşte din nou. Mai are puţin. Dar stânca a devenit dreapt şi colţuroas, îi curge sânge din piept şi se prelinge pe stânca neîndurtoare. "Oare n-ar fi mai bine s te întorci?" se aude din nou glasul necurat. Pare c rmâne pe gânduri. Dar deodat aude un glas strigând din adâncul miilor de veacuri: "înainte copii! Nu v lsaţi!"

Un ultim efort. şi fruntea de viteaz ajunge sus la creasta învingtoare, pe vârful muntelui suferinţei, cu sufletul creştin şi românesc, plin de fericire şi bucurie.

"Fericiţi veţi fi când v vor goni pe voi şi vor zice tot cuvântul ru împotriva voastr."

"Iar ei plecau bucurându-se c s-au învrednicit de a fi btuţi pentru numele lui Iisus."

Multe primesc legionarii urcând acest munte al suferinţei. Ar trebui o carte întreag ca s se scrie suferinţa lor.

 

PUNCTUL 57. Pdurea cu fiare slbatice.

S nu-şi închipuie îns cel ce doreşte s devin legionar, c încercrile s-au sfârşit aici, în vârful muntelui suferinţei. şi este bine ca fiecare s ştie de la început ce-l aşteapt, s cunoasc drumul pe care-l apuc.

A doua încercare: nu trece mult şi crarea legionar intr într-o pdure creia lumea i-a zis "pdurea cu fiare slbatice".

De la marginea pdurii se aud urletele acestor fiare slbatice care de-abia aşteapt s intre cineva acolo pentru a-l sfâşia.

Dup muntele suferinţei, aceasta este a doua încercare prin care trebuie s treac legionarii. Cine este fricos rmâne acolo, la marginea pdurii. Cine are inim de viteaz, intr înuntru, se lupt cu vitejie şi înfrunt mii de primejdii despre care s-ar putea scrie şi se va scrie mai târziu o carte întreag. în aceast lupt, legionarul nu fuge de pericol, nu se ascunde dup copaci. Din contr, el apare acolo unde primejdia este mai mare. Dup ce a strbtut pdurea şi au ieşit cu bine, o nou încercare îl aşteapt.

 

PUNCTUL 58. Mlaştina dezndejdii.

Crarea se pierde şi ei trebuie s treac printr-o mlaştin. Aceasta se cheam "mlaştina dezndejdii", pentru c pe acel ce intr într-însa, pentru ca s ajung la captul cellalt, îl apuc dezndejdea. Unii nu mai au curajul s intre, încep s se îndoiasc de victorie, c este prea departe, c nu vor mai ajunge pân la biruinţă. Aşa c mulţi dintre cei care au strbtut prin pdurea cu fiare şi au urcat muntele suferinţei, se îneac în aceast mlaştin a dezndejdii. Alţii intr şi se întorc, iar alţii se îneac acolo. Dar legionarii adevraţi nu pierd ndejdea, ei strbat şi aceast ultim încercare şi ajung la mal acoperiţi de glorie.

 

PUNCTUL 59.

Acolo, la sfârşitul drumului greu al celor trei încercri, începe apoi munca cea dulce, munca cea binecuvântat pentru înlţarea din temelie a României celei noi.

 

PUNCTUL 60.

Numai acela care a trecut cele trei examene, adic peste muntele suferinţei, prin pdurea cu fiare slbatice, şi prin mlaştina dezndejdii şi a reuşit, este legionar adevrat.

Cine n-a trecut prin toate acestea, nu se poate numi legionar, deşi este înscris în Organizaţie, are insign şi plteşte cotizaţia. Cine a avut abilitatea ca s le ocoleasc, totdeauna şi în 3 4 ani de viaţă legionar n-a cunoscut şi n-a dat nici examenul durerii, nici examenul brbţiei şi nici examenul credinţei, poate fi un om abil, dar nu poate fi un legionar.

şeful Legiunii, când apreciaz persoana unui legionar, nu se ia nici dup vârst, nici dup popularitate, adic dup câţi oameni are în jurul lui, nici dup abilitate, ci dup aceste trei examene:

 

PUNCTUL 61. 1) Legiunea este în contra acelora care se zbat, se frmânt s obţin victorii fr riscuri şi fr jertf pentru c aceştia sunt oameni mici iar victoriile eventuale sunt trectoare ca spuma mrii: unde nu-i risc, nu-i glorie.

 

PUNCTUL 62. 2) Legiunea este în contra acelora care dup victorii, caut s se urce cât mai sus pe riscurile şi pe jertfele altora.

 

PUNCTUL 63. 3) Legiunea este şi în contra acelora care deşi lupt, sunt mânaţi de un mobil sufletesc inferior: pofta de câştig, pasivitatea unui beneficiu, crearea unei situaţii.

Aceştia, câştigând victoria, încep s o mnânce. Sufletul superior îşi gseşte marile satisfacţii în plcerile luptei şi ale sacrificiului.

 

PARTEA A XA

 

PUNCTUL 64. Legionarul şi politicianul.

Legionarul şi politicianul omul partidelor stau fat în fat.

Omul partidelor desfiinţeaz România. înaintea lui s-a aşezat cu pieptul su, legionarul.

Când omul partidelor, politicianul, ţran sau orşean, a intrat în partid, prima întrebare care si-a pus-o, a fost: ce voi câştiga de aici? Ce beneficiu voi trage? De aceea câştig politicienii, iar ţara se drâm.

Legionarul când a intrat în Legiune, a zis: "Pentru mine, nu vreau nimic", ci s-a întrebat: "Ce pot da, ce jertf pot face eu pentru ţara mea."

Legionarul spune: o mie de ani au ptimit strmoşii şi au murit cu gândul la aceast ţar. O mie de ani am aşteptat-o şi am visat-o. Astzi, când Dumnezeu ne-a dat-o întreag, în loc s cdem în genunchi în faţa ei şi s ne închinm ca la o icoan, noi o furm, o jupuim.

în faţa ei, legionarul se prezint nu cu drepturi cetţeneşti, ci cu sacre datorii.

Telul politicianului este de a-si construi o avere; al nostru este de a ne construi o Patrie înflorit şi puternic. Pentru ea vom munci şi vom construi. Pentru ea vom face din fiecare român un erou, gata de lupt, gata de jertf, gata de moarte. (Vezi "Pentru legionari")

 

"Spre inimile cele necurate care vin întru prea curata cas a lui Dumnezeu, fr mil întind sabia mea."

Sf. Arhanghel Mihail

 

"Cine ştie s moar, nu va fi rob niciodat."

Seneca

 

PUNCTUL 65. Legionarul şi comunistul

Legionarul este împotriva comunistului şi va lupta din toate puterile, pentru ca oriunde se va afla încuibat acest comunist, s fie demascat şi rpus.

Triumful mişcrii comuniste în România, ar însemna: desfiinţarea Monarhiei, desfiinţarea Bisericii, desfiinţarea Familiei, desfiinţarea proprietţii individuale şi desfiinţarea libertţii.

înseamn, într-un cuvânt deposedarea noastr de ceea ce formeaz patrimoniul moral al omenirii şi în acelaşi timp deposedarea de orice bunuri materiale, în favoarea profitorilor din umbr ai comunismului, care sunt jidanii.

în aceast mişcare comunist se afl adunaţi toţi inamicii noştri, care n-au vzut şi nu vd cu ochi buni România Mare. (Vezi "Pentru legionari")

 

PUNCTUL 66. Legionarul şi jidanul

Problema jidneasc, vizibil numai în jumtatea de nord a României, invizibil, dar existent şi în cealalt jumtate, constituie pentru naţiunea român cea mai mare primejdie pe care a cunoscut-o de la începutul istoriei şi pân astzi.

Legionarul este singurul în stare a rezolva aceast problem, pe care o priveşte cu curaj şi cu seriozitate, rezolvare pe care o va face odat cu soluţionarea şi a celorlalte probleme de stat, care se pun şi astzi cu aceeaşi necesitate. (Vezi "Pentru Legionari.")

 

PARTEA A XIA

 

Ce crede un legionar

 

PUNCTUL 67. C statul bazat pe ideologia veche a revoluţiei franceze se ruineaz. în lume se pune problema unui stat nou. El poate fi foarte bun şi foarte ru. Cum va fi? Dup cum ni-l vom face.

 

PUNCTUL 68. Statul nou îns, nu se poate baza numai pe concepţii teoretice de drept constituţional.

Statul nou presupune, în primul rând şi ca un lucru indispensabil, un tip nou de om. Un stat nou, cu oameni cu pcate vechi, nu se poate concepe.

Statul este o simpl hain care îmbrac trupul naţiunii. Putem s facem o hain nou, luxoas, scump, dar nu va fi de nici un folos dac ea va îmbrca un trup istovit, distrus de cangrene morale şi fizice.

 

PUNCTUL 69. Omul nou, sau naţiunea înnoit presupune o mare înnoire sufleteasc, o mare revoluţie sufleteasc a poporului întreg, adic o împotrivire direcţiei spirituale de astzi şi o ofensiv categoric în contra acestei direcţii.

 

PUNCTUL 70. în acest om nou, vor trebui s învieze toate virtuţile sufletului omenesc. Toate calitţile rasei noastre. în acest om nou, vor trebui ucise toate defectele si toate pornirile spre ru.

în acest tip de erou, erou în sens rzboinic, pentru ca s poat prin lupt s-şi impun puterea, erou în sens social: incapabil dup victorie de a exploata munca altuia; erou al muncii: uriaşul creator prin munc al ţrii sale, trebuie s fie concentrat tot ce a putut strânge mai bun în timpul miilor de ani poporul român.

Pe acest om îl aşteptm, pe acest erou, pe acest uriaş.

Pe el se va baza statul cel nou, România de mâine.

Mişcarea legionar, înainte de a fi o mişcare politic, teoretic, financiar, economic, etc. de formule, este o scoal spiritual în care dac va intra un om, la cellalt capt va trebui s ias un erou.

 

PUNCTUL 71. Aceast mare înnoire a naţiunii române este posibil s vin?

Urmeaz. O simţim cu toţii. Dup lunga noapte de veacuri, azi între aceleaşi graniţe, poporul român, aşteapt rsritul soarelui, aşteapt ceasul învierii lui ca neam.

Este posibil oare ca frmântrile milenare s se opreasc la o simpl chestiune de form: unirea într-un stat a tuturor românilor?

Nu simţiţi din adâncuri cum clocoteşte marea renaştere a poporului român?

 

PUNCTUL 72. In aceast înviere va avea un rol covârşitor tinerimea. Pe dânsa o cheam destinul s joace pe scena istoriei. Nu ne înţeleg oamenii vechi? Nu ne înţeleg pentru c apelul sacru al destinului numai noi îl putem auzi, numai noi îl înţelegem, pentru c numai nou ni se adreseaz.

 

PUNCTUL 73. Legi, stri de asediu, baionete, care s opreasc destinul unei naţiuni, n-au existat, nu exist şi nu vor exista.

 

PUNCTUL 74. Aceast mare înviere, de la sine, va crea o nou ofensiv a poporului în toate domeniile. Aceast ofensiv ajutat şi susţinut de legi, va repune pe român în drepturile lui de care a fost deposedat an cu an, într-o mie de ani prin nedreptate şi silnicie.

 

PUNCTUL 74 bis. Primirea şefului Legiunii.

în orice localitate, şeful Legiunii va fi primit şi însoţit tot timpul de ctre legionarii rniţi în linia I-a, legionarii care au suferit persecuţii în linia a II-a, lupttorii legionari în linia a III-a, Prietenii Legiunii în linia a IV-a.

Diferiţi comandanţi legionari vor aranja întotdeauna lumea legionar în ordinea de mai sus.

 

PARTEA a XIIa

 

Circulara F.

 

PUNCTUL 75. Regimul parlamentarilor legionari.

Adunarea Senatului şi a şefilor de unitţi legionare politice, a fixat în ziua de 5 Ianuarie 1933 la Focşani, regimul parlamentarilor legionari. Regimul acesta şi l-a aplicat şeful Legiunii, în primul su parlament şi a fost aplicat şi celor 4 parlamentari.

 

I. Diurna

 

1) Parlamentarii Legiunii sunt parlamentari datorit sforţrilor şi sacrificiilor materiale şi morale ale tuturor legionarilor din ţar.

2) Diurna parlamentar nu le aparţine. Ea aparţine Legiunii, ea va acorda fiecrui parlamentar strictul necesar pentru o existenţă modest.

Pentru c nu este drept ca parlamentarul s-şi creeze o situaţie material mai bun, în timp ce toţi camarazii lui duc o viaţă din ce în ce mai grea. Ce tablou moral mizerabil ar fi, dac unii dintre noi ne-am îmbuiba cu tot felul de buntţi, de haine şi de ghete, sau ne-am purta soţia în lux, iar alţii dintre noi, rniţi în urma luptelor, ar tri o viaţă de sfâşietoare mizerie.

3) Cheltuielile bneşti fcute nu se mai întorc, dup cum nu se întoarce nici sntatea celui care a suferit pentru Legiune, nici viaţa celui care a murit pentru dânsa.

Acestea sunt jertfe şi jertfa nu se cere înapoi.

Dogma legionar ne spune: cantitatea de jertf fcut, determin victoria. Gloria noastr este gloria jertfei pe care o facem.

4) Nu este un scop, un ţel, acela de a fi parlamentar: noi trebuie s mergem înainte ctre biruinţă. Ca parlamentari, nu putem decât s pregtim victoria. De aceea, fondurile provenite Legiunii din diurne, vor înzestra organizaţia cu tot ce-i trebuieşte pentru lupt: ziare, broşuri, automobile etc.

în anul 1933, parlamentarii au avut 10.000 lei lunar primele dou luni, 8.000 lei pe urm.

5) Concepţia legionar a conducerii Statului. Acesta care nu va putea tri cu aceast sum, singur, poate tri în comun cu ceilalţi parlamentari, la cazarma legionar.

Aşa va fi viitorul parlament legionar. Conductorii ţrii trebuie s fie în frunte în zile de mizerie.

Nu se poate plmui cu o leaf de lux de 30.000 lei lunar, mizeria nesfârşit a ţrii.

în atitudinea de astzi a parlamentarilor legionari se pregteşte ziua de mâine şi se dovedeşte c ea poate fi aşa cum o cerem noi.

 

II. Parlamentul legionar nu-şi mai aparţine lui

 

El va sta la orice or din zi şi din noapte la dispoziţia Legiunii. Nu este posibil ca s se aleag parlamentar şi apoi s plece s-şi caute de afaceri, sau s fie ocupat mai totdeauna cu diferite alte chestiuni.

Cât timp mi s-a dat în mân arma parlamentar, trebuie s trag cu dânsa. Dac nu pot trage, n-o iau, iar dac am luat-o şi n-o pot întrebuinţa cu cel mai mare folos pentru Legiune, atunci o dau imediat altuia care o poate întrebuinţa mai bine.

Un parlamentar trebuie:

1) s poat vorbi în Parlament;

2) s se poat mişca pentru conferinţe, întruniri de organizare, ori de câte ori îi va cere şeful Legiunii.

Cine iubeşte Legiunea, s se gândeasc bine la acest punct, atunci când cere în mân arma funcţiunii de parlamentar şi onoarea de a o întrebuinţa pentru victoria Legiunii.

 

Dublarea Candidaţilor No. 1.

 

Adunarea a fixat de asemenea, în urma propunerii şefului Legiunii, dublarea candidaţilor, adic: în caz de reuşit a unei liste, vor intra în parlament capii de list pentru trei luni, dup care îşi vor da demisia şi vor intra în loc No. 2. de pe list. No. 2 va fi fixat de la Centru şi ales dintre categoriile intelectuale ale Organizaţiei noastre. Fac excepţie de la aceast lege judeţele care întrunesc majoritatea absolut. Dac într-un judeţ se ia majoritatea absolut, parlamentarii reuşiţi rmân tot timpul, nu se schimb.

 

Avantajele sistemului:

a) O satisfacţie şi o încurajare pentru legionarul şef de judeţ, care munceşte.

b) Necesitatea imperioas a Organizaţiei de a se trimite în parlament cele mai apte elemente pentru lupta parlamentar.

c) Crearea şi pregtirea unui numr mai mare de cadre legionare.

d) Posibilitatea ca un parlamentar, într-o activitate scurt, dar intens, s-si închine întreaga munc Legiunii, fr a-si periclita situaţia îndeletnicirilor lui familiare.

şefii judeţeni, mânaţi numai de dorul biruinţei totale a Legiunii, vor explica aceast lege candidaţilor şi le vor lua o declaraţie scris, în sensul c au luat cunoştinţă de "Circulara F" şi înţeleg a se supune dispoziţiilor ei.

Parlamentarii legionari, stau la Bucureşti, Str. Imprimeriei No. 3.

şeful Legiunii, Corneliu Zelea Codreanu

 

PUNCTUL 76. Ce este comitetul de 1000.

S-a înfiinţat un Comitet de 1000. Fiecare membru este obligat a da câte 25 lei lunar, sau dup a sa voie, 50 lei, timp de un an. Suma se întrebuinţeaz pentru achitarea ratelor la tipografie şi pentru înzestrarea Organizaţiei cu ceea ce-i trebuieşte. Astzi acest comitet este desfiinţat. Rolul lui îl joac "Asociaţia prietenii legionarilor", având urmtorul comitet: Dr. Corneliu şumuleanu, prof. Univ. Iaşi, Str. Sulescu; Prof., Preot Duminic Ionescu Bucureşti, Str. Leon Vod 4, D-na Zoe Sturza Bucureşti I, Str. Creţulescu, 8; D-na Maria Beiu Palade Bucureşti, Av. Muntenescu 11, tel. 4.33.26.; Dr. Eugen Chirnoag, Prof. şcoala Politehnic Bucureşti, Aleea Arh. ştefan Burcus 12 (Sosea); Dr. Ing. Eugen Ionic Bucureşti, Francmason 7, telef. 4.77.52; Grigore T. Coand Bucureşti, Str. Bolintineanu 5, tel. 4.33.03. Oricine simpatizeaz mişcarea legionar şi doreşte s o ajute, poate deveni membru al asociaţiei, cerând informaţii de la adresele de mai sus.

 

PUNCTUL 77. Casieria Central a Organizaţiei legionare este în casa General Cantacuzino, Str. Gutenberg 3, Bucureşti. Pentru orice chestiuni, banii se trimit pe aceast adres.

 

PUNCTUL 78. "Libertatea", foaie popular. Director sufletesc Ion I. Moţa. Foaia aparţine familiei moştenitoare a lui Ion I. Moţa. Abonament anual lei 120, jumtate, lei 60, un sfert, lei 30. Adresa administraţiei (pentru abonamente, reclamaţii), Bucureşti, Calea Victoriei No. 63. Adresa redacţiei (pentru articole): Preot Ion Moţa, Orştie, Jud. Hunedoara.

 

PUNCTUL 79 Agenţi provocatori

Trec pe la organizaţii diferiţi spioni. Unii, agenţi de la politie. Chemaţi-i înuntru pentru a le arta c nu aveţi nimic secret.

Dac îns printre legionari va fi prins unul care se va vinde pentru bani şi va deveni trdtor al Legiunii, va fi pedepsit azi, mâine, peste un an sau peste doi.

Cea mai mare dezonoare a Organizaţiei noastre este aceea de a gsi din mijlocul nostru spioni.

Sunt alţii care se dau drept legionari şi umbl pe la diferite organizaţii pentru a fura, a cere, sau a colecta bani. Unii din ei reuşesc a avea la mân o scrisoare sau un carnet de membru. Cercetaţi-l bine. Daţi-i pe mâna poliţiei.

în ultimul moment aflu c un agent de politie neştiind ce informaţii s mai dea despre Legiune, a informat siguranţa c legionarii vor s împuşte mai mulţi prefecţi.

Altul a ticluit un cifru secret în care erau trecute instituţii din capital.

Noi n-avem nevoie de cifru. Aceasta este o invenţie infam. S pofteasc toat poliţia. Ce avem de spus, spunem în faţă, spunem tare.

Dac veţi auzi asemenea infamii sau le veţi citi scrise prin foile jidneşti (cum au fost acum doi ani publicate în "Adevrul", "Dimineaţa" şi "Lupta" s ştiţi din primul ceas c toate sunt uneltiri viclene pentru care ne vom adresa justiţiei.

 

PUNCTUL 80. Proces-verbal (acest proces verbal nu se mai întrebuinţeaz astzi), model de constituire a unui cuib.

 

LEGIUNEA

Judeţul.............

Cuibul..............

Subsemnaţii, domiciliaţi în comuna .........., judeţul ..........., convinşi de pericolul care ameninţă existenta patriei, ne legm împreun prin jurmânt s luptm pentru triumful Legiunii.

Ne-am constituit într-un cuib de legionari cruia i-am dat numele de Cuibul .....

Numrul membrilor din cuib este de ........... (maximum 13)

şeful cuibului: .........................

Corespondentul: ...................

Casierul ....................................

Curierul ....................................

 

Ne legm în fata lui Dumnezeu şi a oamenilor de a ne tine strâns uniţi în jurul şefilor noştri, a asculta şi executa întocmai ordinele primite, a face s ptrund cât mai adânc în popor duhul nou al muncii, al cinstei, al jertfei şi al dreptţii, într-un cuvânt ne propunem de a-i face legionari pe cei cu care vom veni în contact.

Credem în Dumnezeu şi în izbânda Legiunii, credem într-o Românie nou pe care vrem s-o cucerim pe calea Bisericii lui Hristos şi al naţionalismului integral activând în cadrul legilor trii.

1. Am început activitatea;

2. Vom tine şedinţe în fiecare sptmân.

3. Ne vom abona la revista "Pmântul Strmoşesc", pe care vom citi-o la şedinţele cuibului.

4. Ne vom întri în credinţa noastr legionar.

5. Ne vom uni ca fraţii şi nu vom permite nici o dezbinare între noi.

6. Vom porni imediat la facerea de noi cuiburi în comuna noastr şi în cele vecine.

7. Toate acestea în credinţa sfânt c ori prin câte greutţi şi suferinţe vom trece, vom învinge.

8. România în întregimea ei va deveni legionar.

Triasc Legiunea!

Triasc Cpitanul!

 

MOTTO

Geme inima în noi

De necazuri şi nevoi

Ochii plânşi privesc în zare

şi aşteapt îndurare.

 

Munţii noştri aur poart,

Noi cerşim din poart-n poart

Holda noastr-i aurie

Noi pierim în datorie.

 

Vai de noi şi iar de noi

Dm ca racul înapoi,

Srcia ne-urmreşte,

şi de zile ne gteşte.

 

C noi toţi avem un nume,

Toţi avem o soart-n lume.

Pentru tar şi dreptate,

în noi toţi un suflet bate.

 

Hai români s ne trezim

Si s nu mai suferim.

C cei ce ne urgisesc

Nu au suflet omenesc.

 

Hai s coborâm în vale

S oprim duşmanu-n cale.

De la pâne, de la sare

şi s-l dm peste hotare.

 

Hai s punem santinele

şi sub soare şi sun stele

şi-n ascunsuri şi apoi

Hoţii-n beci, prada-napoi.

 

Hai pe cei ce fac trdare,

Jafuri în administrare

şi hoţii la drumul mare

S-i dm la spânzurtoare.

 

Unde-i unul ni-i putere

La nevoi şi la durere

Unde-s mulţi puterea creste

Si duşmanul o pţeşte.

VALERIU DUGAN, ţran din Bucovina

Urmeaz isclitura membrilor (maximum 13)

 

L E G I O N A R,

 

Niciodat s nu faci o fapt de care ţi-ar fi ruşine a doua zi, iar când ai fcut ceva, asum-ţi rspunderea întreag.

Când ti se pune în fat un obstacol, tu s-l sari, s nu te laşi. S nu te laşi învins. Nu te descuraja. încearc a 2-a oar, a 3-a oar, mereu. Nu exist nu pot. Legionarul poate.

Dac pentru politician politica înseamn o afacere, pentru legionar politica înseamn religie.

Nu spune "Nu voiesc s servesc Legiunea, din cauz c cutare şef nu-mi place, nu este bun." în Legiune nimeni nu este şef pe viaţă. Azi e unul, mâine altul, poimâine vei fi tu, dac prin munca şi credinţa ta neclintit şi prin capacitatea ta vei merita s fii, iar într-o bun zi se va putea gsi cel mai bun.

Nu uita c ceea ce poate s ne piard pe noi legionarii, este neînţelegerea şi dezbinarea din fiecare cuib sau dintre diferite cuiburi.

Nu uita c în clipa în care un legionar îmbrac haina de şef legionar, toţi ceilalţi trebuie s-l asculte.

Sunt în diferite sate elemente care au fcut mult pentru Legiune prin munca, sacrificiul şi abnegaţia lor, suflete de elit, care au ieşit cu mult în evident în lupta legionar, dând dovad de abnegaţie, curaj, devotament, disciplin şi de neclintit credinţă. Aceştia pot ieşi din organizaţiile steşti, urmând a fi denumiţi "Consilierii şefului Legiunii". în acest scop, în ziua biruinţei legionare, ei vor fi mutaţi în capitala ţrii, cu familiile lor cu tot.

Din aceast mare lupt legionar, va ieşi o nou aristocraţie româneasc. în cariera ei nu se va pune baz nici pe bani, nici pe avere, nici pe haine, ci pe calitţile sufleteşti, pe virtute; va fi o aristocraţie a virtuţii.

Aristocraţia ieşit din afaceri, din fraud sau din vânzare de ţar, va cdea. Dac aurul se lmureşte în foc, în focul luptelor legionare se va lmuri adevrata elit moral a naţiunii româneşti.

Dac eşti om cu pcate şi te cheam sufletul spre îndreptare, boteaz-te acum, îndreapt-te. Ai îns bun cuviinţă şi pstreaz-te pe linia a II-a.

Mişcarea noastr va învinge. Nu te gândi cumva c sub regimul legionar vei putea tri din afaceri, mit, intervenţii.

 

O RUGMINTE

 

Camarade,

1) Când pleci la drum, toarn-mi ap, ulei, cerceteaz benzina şi şuruburile,

2) Nu m goni prea tare c m vei omorî prea repede şi nu voi mai putea servi Legiunea.

3) Pe drum, din când în când, mai opreşte şi mai cerceteaz-mi roţile, direcţia, motorul.

4) Dup un drum, îngrijeşte-m şi pe mine, spal-m totdeauna, unge-m.

5) Camarazi, nu m încrcaţi peste puteri, umblaţi cu mil, c eu v port spre biruinţă.

Camioneta voastr

 

PUNCTUL 81.

Aceast crticic se afl de vânzare la şefii organizaţiilor judeţene sau la Centru.

 

9 PORUNCI LEGIONARE

 

1. Legionarul nu intr în polemic cu nimeni.

2. Legionarul dispreţuieşte lumea politic şi nu st de vorb cu ea.

3. Legionarul seamn smânţă bun în sufletele curate ale poporului.

4. Legionarul se întreab în fiece clip: "Ce am fcut bun pentru România legionar?"

5. Legionarul înseamn în rbojul lui pe pctoşi pentru ziua de mâine.

6. Legionarul începe orice munc cu gândul la Dumnezeu şi-i mulţumeşte la ajungerea scopului urmrit.

7. Legionarul este disciplinat prin conştiinţa şi voinţa lui proprie.

8. Legionarul n-are team decât de Dumnezeu, de pcat şi de clipa în care puterile fizice ori sufleteşti îl vor scoate din lupt.

9. Legionarul iubeşte moartea, cci sângele lui va servi pentru plmdirea cimentului României legionare.

(Din ziarul G.d.F. a Basarabiei)

 

PUNCTUL 81 bis. CELE 3 LEGMINTE ALE UNUI LEGIONAR

 

Legionarul nu face jurmânt. El face trei legminte.

Primul legmânt, în fata şefului de cuib şi a camarazilor. Este o manifestare a dorinţei de a deveni legionar.

Al doilea legmânt se face dup 2 3 ani de lupt, în faţa şefului politic judeţean şi a întregii conduceri, în grup de cel puţin 50, cu solemnitate deosebit.

Al treilea legmânt, se face în fata şefului Legiunii dup 4 5 ani de lupt. Vechiul legmânt al scuşorului cu ţrân, publicat în corpul broşurii.

 

îNTâIUL LEGMâNT

 

în mijlocul cuibului, cu braţul drept întins şi ţinând strâns în mân pânza micului drapel.

 

Camarazi,

1) în fata şefului de cuib şi a voastr, cu mâna pe acest drapel, declar c doresc s devin legionar.

2) Cunosc cele trei examene pe care trebuie s le dau: al suferinţei, al primejdiei şi al credinţei.

3) Voi fi alturi de voi şi în ceasuri bune şi în ceasuri grele. Puteţi conta deci pe inima şi pe braţul meu.

4) Voi fi disciplinat de buna mea voie, convins c disciplina este legea fundamental a oricrei organizri.

5) M voi feri de a vorbi pe la spate pe camarazii mei sau de a critica ordinele şi dispoziţiile primite, acestea ducând la neînţelegere, viaţă grea, dezbinare.

6) Din primul moment ţin s declar: nu voiesc nimic pentru mine, nu urmresc şi nu voi urmri s fac afaceri pe spinarea mişcrii sau s-mi creez situaţii. Stau la postul ce mi se va încredinţa atâta vreme cât şeful meu va crede c pot fi de folos.

7) Nu voi face nici un fapt care s m dezonoreze pe mine sau mişcarea.

8) Voi fi totdeauna corect şi m voi purta cu mult bunvoinţă faţă de toţi.

9) Voi fi îns mândru în vremuri aspre, în fata vrjmaşului.

10) Dac voi greşi, voi primi pedeapsa cu senintate. ştiu c legionarul când greşeşte plteşte: rspunde, nu fuge de rspundere.

Acesta este legmântul meu în fata voastr şi în fata acestui mic drapel al cuibului nostru.

 

 

 

 

AL DOILEA LEGMâNT

 

Se face în fata şefului politic judeţean, cu deosebit solemnitate:

 

Camarazi,

Am strbtut un drum lung în viaţa legionar. Cunosc deci toate îndatoririle, toate greutţile.

De acum m simt în stare s devin legionar.

M leg în fata şefului nostru şi a voastr, de a lupta pentru triumful României Legionare, în care cred ca în lumina ochilor. Dumnezeu s ne dea binecuvântarea Lui.

Se repet de toţi cu glas tare, dup şeful judeţean.

 

AL TREILEA LEGMâNT

 

Rmâne vechiul legmânt cu scuşorul în fata şefului Legiunii.

 

PARTEA A XIIIA

 

PUNCTUL 82. Scurt istoric legionar.

 

La 24 Iunie 1927, Vineri, naşterea Sfântului Ioan Boteztorul, a luat fiinţă din iniţiativa (Corneliu Zelea Codreanu, Ionel I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Radu Mironovici, camarazi în toate închisorile), "Legiunea Arhanghelul Mihail", denumit astfel dup icoana Sfântului Arhanghel Mihail afltoare pe uşa din stânga a bisericii din închisoarea Vcreşti, icoan pe care am avut-o protectoare în toate închisorile, în toate luptele noastre, în toate ceasurile noastre de suferinţă.

Eram aşa de putini şi aşa de sraci, încât nu numai c am fost ţinta sgeţilor ironiei altora, dar ne-am îngrozit noi înşine de srcia noastr. Credinţa îns nu ne-am pierdut-o nici o clip.

N-am avut nici o secund de îndoial. Pare c Dumnezeu înadins ne-a adunat aşa de sraci pentru ca s arate c în victoria legionar materia n-a avut nici un rol. Din primul moment am avut viziunea clar a victoriei finale şi mi-am asumat întreaga rspundere a conducerii. De atunci am trecut prin greutţi, primejdii şi riscuri nenumrate, dar aceast viziune a victoriei nu m-a prsit nici o secund.

Din prima zi ne-au urmat actualii legionari (citindu-le în ochi aceeaşi credinţă puternic): Hristache Solomon, Al. Ventonic, Niculai Totu, Ion Banea, Ing. Clime, Ing. Blnaru, Victor Silaghi, Jean Bordeianu, Dumitru Ifrim, Andrei Ionescu, Mile Lefter, Spiru Peceli, Gh. Potolea, etc. şi cel dintâi patronaj, Gen. Dr. Macridescu.

La 1 August 1927 apare "Pmântul Strmoşesc", în tipografia "Libertţii", la Orştie, cu marele ajutor al printelui Ion Moţa, dup care urmeaz tinerii din F. d. C. Focşani, cu Traian Cotig şi V. Chirulescu şi F. d. C. Dunrea cu ţocu, apoi maica Pamfilia Ciolac, printele Isihie Antohi, Sebastian Erhan, Dnileanu.

La 8 Nov. (Sfântul Arhanghel Mihail, primul Legmânt). Depun Legmântul urmtorii: Corneliu Zelea Codreanu, Ioan I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Inginer Clime, Hristache Solomon, Mile Lefter, Ioan Banea, Victor Silaghi, Niculai Totu, Al. Ventonic, D-tru Ifrim, Pantilimon Statache, Ghiţă Antonescu, Guriţă ştefniu, Emil Eremeiu, Jean Bordeianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Mişu Crişan, Popa Butnaru, Budeiu, Tnsachi, ştefan Budeci, Paul Mihilescu (dezertor).

La 19 Februarie 1928, dup sforţri de dou luni, cumprm camioneta botezat "Cprioara Legiunii" (234 000 lei). în var, pentru întreţinerea mişcrii şi pentru plata ratelor camionetei, muncim la crmidrie (120 000 crmizi) şi la grdinrie (un hectar), în batjocora de fiecare zi a cuziştilor. Apoi facem comerţ ducând zarzavaturi de la grdina noastr cu camioneta şi le vindem la mânstiri: Agapia, Vratec. Continum tcuţi mişcarea.

La 15 Decembrie 1929, prima întâlnire politic legionar, în T. Bereşti şi apoi pe Valea Horincei, Jud. Covurlui. Apar lupttori noi: Tnase Antohi, Dumitru Cristian, V. şi N. Bogatu, Chiculiţă, Bâgu, Hasan, Bourceanu, apoi din Folteşti, familia Pralea.

La 25 Decembrie 1929. Turda Ludos, cu Amos Nechita, Victor Moga, Colceri, Damian, etc. Amancei Bnic.

La 27 Ianuarie şi 3 Februarie 1930 mari adunri la Cahul. Intervine şi Dl. Ioan Zelea Codreanu, ştefan Moraru, Moş Coşa, Gârneţ, Trifan Vlahu (mort), etc.

Vara 1930. Interzicerea marşului din Basarabia. Arestarea. Achitarea.

8 Nov. 1930. Constituirea Senatului Legiunii. D-nii. Prof. univ. Traian Brileanu, Cernuţi; Gen. Dr. I. Macridescu; Prof. Ion Zelea Codreanu; Preot Partenie Matei, paroh, Bucuresti; Cristache Solomon, mare proprietar Focşani; Col. înv. Paul Cambureanu; Ion Ciocârlan, scriitor; Al. Zissu, mare proprietar, Bucureşti; Spiru Peceli, com. invalid, Galaţi; Ioan Butnaru, proprietar Iaşi; Guriţă ştefaniu, proprietar. Urmeaz a se complecta pân la numrul de 100.

1 Ianuarie 1931, arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, Banea, Totu, Amos. Achitaţi dup 77 de zile de arest de ctre Tribunal, Curtea de Apel, Casaţie.

1 Iunie 1931, participm pentru prima dat la alegeri în 17 judeţe. Obţinem 34 000 voturi. Cdem.

La 31 August, alegere parţial la Neamţ. Ajut Nuţu Eşanu. Legionarii înving toate partidele din România cu 11.000 voturi.

La 27 Aprilie 1932, alegere parţial la Tutova. Pentru a doua oar, dup lupte grele, dar glorioase, legionarii înving toate partidele din România.

La 17 Iulie 1932, alegeri generale. Legionarii lupt în 36 judeţe, obţinând 79 000 de voturi, 4 mandate.

Deputaţii legionari în Parlament, atitudine tcut, msurat. Lupt pentru întinderea Organizaţiei în ţar.

Curentul legionar creste. Posedm 17 foi cu tiraj de 35.000, o tipografie, 2 automobile. în ajun de a cumpra înc trei.

Mergem înainte cu încredere în aceste ceasuri grele, ctre destinul luminos al Patriei noastre, descoperiţi în faţa tuturor jertfelor pe care le-au fcut peste o mie de legionari.

 

PUNCTUL 83. LEGMâNTUL PRIMILOR LEGIONARI.

în dimineaţa zilei de 8 Noiembrie 1927, ne-am adunat la sediul nostru toţi legionarii din Iaşi şi câţiva care s-au ostenit a veni din alte prţi.

Nu mulţi la numr, dar puternici prin credinţa noastr neclintit în Dumnezeu şi în sprijinul Su, puternici prin hotrârea şi încpţânarea noastr de a sta neclintiţi în mijlocul oricrei vijelii, puternici prin dezlegarea noastr complet de tot ce este pmântesc, fapt ce se manifest prin dorinţa, plcerea de-a o rupe în chip vitejesc cu pmântul, servind cauza neamului românesc şi cauza crucii.

Aceasta este nota celor care aşteptau cu nerbdare ceasul legmântului, pentru ca s formeze voioşi cel dintâi val de asalt al Legiunii. şi oricine îşi poate imagina c nu poate fi o alt not, atunci când în mijlocul nostru, îmbrcaţi în haine albe ca în ceasurile de urgie, se adunaser uniţi, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Radu Mironovici şi Corneliu Georgescu, cei care strbtând seria închisorilor, au purtat pe umerii lor toat greutatea mişcrii naţionale de 5 ani încoace.

Rugciunea.

La ora 10 am plecat toţi în costum naţional, cu cciul, cu svastic mare în dreptul inimii, în coloan de marş, direcţia Bisericii Sf. Spiridon. Acolo s-a oficiat o rugciune pentru pomenirea sufletelor ştefan Voievod, Domnul Moldovei, Mihai Viteazul, Mircea Ion Vod, Horia, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, Domnul Tudor,

Regele Ferdinand şi "pentru pomenirea tuturor voievozilor şi ostaşilor care au czut pe câmpurile de btaie pentru aprarea pmântului românesc în contra nvlirilor vrjmaşe."

 

Solemnitatea Depunerii Legmântului.

în marş, cântând Imnul Legiunii, ne-am întors la cmin. Acolo a avut loc duioasa solemnitate a legmântului celor dintâi legionari.

 

Pmântul Strmoşesc

Aceast solemnitate a început prin amestecarea ţrânii adus de pe mormântul lui Mihaiu Viteazul de la Turda, cu ţrâna din Moldova, de la Rzboieni, unde ştefan cel Mare a avut cea mai grea btlie a sa şi din toate locurile unde sângele strmoşilor s-a amestecat în crunte btlii cu ţrâna sfinţind-o. Când se desfcea pachetul cu ţrân, înainte de a se turna pe mas, se citea scrisoarea din partea celui care a adus-o sau trimis-o.

 

ţRâNA DE LA TURDA. (Scrisoare). Fraţilor! Am expediat ţrâna ce mi-aţi cerut. Asupra provenienţei, v asigur, întrucât am ridicat-o personal de pe mormântul lui Mihaiu Viteazul, eu am adus-o şi împachetat-o).

Turda, la 18 Sept. 1927.

Isac Mocanu, prof. la lic. din Turda

 

ţRâNA DE LA RZBOIENI (Scrisoare). Subsemnatul Corneliu Georgescu, avocat, am fost personal la Rzboieni (Jud. Neamţ) şi am luat pmânt de lâng monumentul ridicat pe locul luptei în care s-au sacrificat 10.000 de osteni de ai lui ştefan cel Mare.

7 Nov. 1927 Corneliu Georgescu.

 

Ce spune istoria despre lupta de la Rzboieni (1476): pe locul luptei a ridicat ştefan o biseric a crei inscripţiune spune: "In anul 7984 ridicatu-s-a puternicul Mahomed, împrat turcesc cu toat puterea sa şi Basarab Voievod, cu toat ţara basarabeasc şi au ajuns pân aici la locul ce se zice Râul Alb ... unde am şi fcut mare rzboi cu dânşii în luna lui Iulie 26 şi cu voia lui Dumnezeu au fost biruiţi creştinii de ctre pgâni şi au czut acolo mulţime mare dintre ostaşii Moldovei." (Istoria Românilor de Floru, pag. 184 -185).

S-a adus şi s-a turnat apoi ţRâNA DE LA SARMISEGETUZA (Scrisoare). Declaraţie: Subsemnaţii atestm c în ziua de 17 Oct. 1927, am vizitat spturile fortului de la Costeşti, al cetţii Sarmisegetuza şi am luat pmântul de aici din diferitele prţi ale cetţii şi mai ales dintr-una din camerele dezgropate şi care a ars în timpul asediului, pentru care motiv bulgrii de pmânt sunt roşii, simbolizând sângele vrsat acolo din belşug. Acest fort a fost comandat de cumnatul lui Decebal şi cderea lui în mâinile Romanilor a dislocat sistemul de aprare al Sarmisegetuzei care apoi a czut definitiv; moral, inegalitatea de tratament rneşte mai mult.

Ion I. Moţa, Corneliu Georgescu

Ce spune istoria despre lupta lui Decebal (Istoria Românilor de Floru, pag. 38-39): "Disperarea şi furia, ura şi cruzimea dacilor se uneau cu vitejia, care apr pmântul Patriei şi nu-l las cuceritorului decât grmad de cenuşă şi de ruine. Pe columna lui Traian se vd femei dace cum chinuiesc prizonieri romani. Pe unii îi ţin legaţi de mâini şi de picioare, goi şi-i ard cu facle aprinse.

Din interpretarea reliefurilor de pe columna lui Traian, rezult c norocul rzboiului a şovit între daci şi romani, pân ce arta, ştiinţa şi numrul au biruit.

Regele (Decebal) s-a furişat pe vreo potec de munte spre a aduna cetele risipite şi a urma lupta pân la sfârşit, pe când supuşii lui cei mai de frunte, pileati, au preferat s moar în capitala care nu mai era a lor. Strânşi împrejurul unui vas mare de otrav, au ales moartea în locul vieţii fr libertate.

Iar el încearc din nou norocul armatelor, pân când fiind înconjurat din toate prţile şi gata s cad cu doi fii ai si în mâinile vântorilor romani, se strpunse cu sabia sa, lsând învingtorilor un cadavru..."

 

ţRâNA DE LA CLUGRENI. S-a turnat apoi deasupra ţrâna de la Clugreni, unde Mihai Viteazul s-a repezit el însuşi clare pe un cal alb în mijlocul turcilor, cu barda în mân, zdrobindu-le oastea şi punându-i pe fug. Aici, la Clugreni, a fost cea mai mare biruinţă a lui Mihai asupra turcilor. (Scrisoarea):"M-am dus cu trenul pân la Mihai Bravu şi de acolo cu o cruţă vreo 15 km prin pduri, am avut un sprijin foarte mare în preotul Laurenţiu de la Clugreni, care m-a condus pân la locul luptei, la Dâmb, cum se zice. De acolo am luat ţrâna."

Stefan Anastasescu

8 Oct. 1927

Bucureşti, str. şerban Vod, 43

 

ţRâNA DE LA PODUL îNALT (Scrisoare) Am luat aceast ţrân de lâng comuna Cutlureşti (Podul înalt), jud. Vaslui, locul unde a fost btlia lui ştefan cel Mare cu turcii.

Plutonier Rotaru, Reg. 25 Inf.

Ce scrie istoria: ...ştefan avea o armat mare, cum nu s-a mai strâns sub steag românesc, pân la Regele Carol, 40.000 de Moldoveni, mai toţi ţrani. Armata turceasc era de 120.000. Locul luptei a fost jud. Vaslui. Ziua luptei, dup unele izvoare, ar fi fost 6 Ian. 1475, ştefan nu o precizeaz, ci o scrie "lâng boboteaz". Aci a fost cea mai mare biruinţă a lui ştefan cel Mare. "Totuşi n-a fost lupt prin surprindere, nici câştigat fr pierderi mari, cci turcii s-au întors contra lui ştefan care a pierdut mulţi moldoveni... Ba, într-un moment, lupta prea pierdut, fr intervenirea lui ştefan, care a srit însuşi în mijlocul turcilor şi le-a sfrmat aripile prin minunata putere a lui Dumnezeu". în ziua de 25 Ian. scrie ştefan tuturor prinţilor, c a fost atacat de 120.000 de turci, ajutaţi de Basarab, dar pe la Boboteaz "I-am biruit şi i-am clcat în picioare şi pe toţi i-am trecut prin ascuţişul sabiei mele". ştefan a fost fr mil, ca destinul, a tiat, a tras în ţeap, a respins rscumprarea oricât de mare: ce au cutat în tara mea srac, dac sunt atât de bogaţi?...Ca s mulţumeasc lui Dumnezeu, ştefan cu toţi ostenii biruitori postir trei zile cu pâine şi cu ap, aşa cum se legaser în zilele de nvlire. Urmar apoi zile de veselie. (Istoria Românilor de Floru, pag. 181 -182)

 

ţRâNA DE LA SUCEAVA, CETATEA NEAMţULUI, HOTIN şi SOROCA. S-a adus apoi ţrâna de la aceste cetţi şi puncte de glorie ale Românilor şi s-a vrsat pe faţa alb a mesei, deasupra ţrânii celeilalte. Dup ce s-a citit şi aici scrisoarea din partea legionarului Budei care a adus ţrâna cu propria mân.

ţrâna de pe locul unde Horia a fost tras pe roat. S-a desfcut apoi pachetul cu ţrâna de la Alba-Iulia, trimis de ctre domnul învţtor Iordache Popa, cu urmtoarele rânduri: "Acest pmânt este udat de sângele eroului Horia. Luat de pe locul aşa zis "Curci", unde se desparte drumul Alba Iulia Pâclisa, de pe şoseaua Cetate-Gar. Aici a fost tras pe roat de ctre unguri, Horia.

Iordache Popa, învţtor, Com. Drâmbar, p.u. Alba-Iulia

Alba-Iulia, 29 Oct. 1927.

 

ţRâNA DE PE MORMâNTUL LUI AVRAM IANCU. S-a desfcut pachetul trimis de Petru Popa, învţtor, com. Ribicioara p.u. Baia de Criş, conţinând 1 kg de pmânt de pe mormântul eroului Iancu.

S-a desfcut un al doilea pachet adus de pe acelaşi mormânt de ctre d-l Ion I. Moţa şi s-a vrsat deasupra celeilalte ţrâni.

 

ţRâNA DE PE DEALUL DE LA ROşCANI, unde a pierit de sete oastea lui Ioan Vod cel Cumplit, adus de D-ra. Constantinescu Ileana, student.

S-a adus apoi ţrân de pe câmpurile de onoare ale ultimului rzboi: ţrâna de la Jiu, unde au fost lupte cumplite. (Scrisoare): Am plecat din Craiova cu trenul pe Valea Jiului pân la Filiaşi, de acolo, dup toate informaţiile ce le posedam şi cu cele ce mi-au fost date de localnici, am mers în sus pe Jiu vreo 7 km. pân la locurile unde au fost luptele de la Pesteana şi ţânţreni. De acolo, din coltul judeţului meu, de unde se împreun Doljul, Gorjul şi Mehedinţiul, am luat ţrân atât din malul Jiului cât şi din pdure şi alte locuri, pentru a fi mai sigur c voi avea în sculeţul meu şi ţrân adpat cu sânge.

Iuliu Stnescu, student, com. Mrşani,

(Jud. Dolj)

ţRâNA DE LA MRşEşTI şi MRşTI. (Scrisoare). "Trimit în coş dou sculeţe de pânz alb cu pmânt de la Rzoare, unde au fost luptele de la 6 Aug. 1917.

Apoi un sac de pmânt de la Mrşti din dou puncte, unde s-au decimat regimentele 2 Vântori şi 30 Infanterie Muscel".

Hristache Solomon, Focşani

(B-dul Lascr Catargiu, 22).

ţRâNA DE LA OITUZ şi CASIN. Declaraţie: Subsemnaţii mai jos notaţi, declarm c pmântul luat de d-l Butnaru, funcţionar Iaşi, este luat din localitţile urmtoare: Valea Manciugului, Grozeşti-Sticlrie, Mgura -Casinului, Sticlrie proprie şi cimitirul eroilor de la Casin, locul unde au avut loc cele mai crâncene lupte în rzboi între germani, unguri şi români. I. Butnaru, P. Plopeanu, Oneşti, T. Mocanu, Rjula, I. Gh. Buzatu, D.R. Casin, Oşudveanu, Grozeşti.

 

ţRâNA DE LA PRUNARU, unde s-a dat cumplita şarj a cavaleriei române, pierind cu toţii pân la unul. (Scrisoare). Pmântul este chiar dintr-un loc unde a fost îngropat un erou lovit drept în inim.

Preot Theodor N. Iancu, Prunaru, Jud. Vlaşca

ţRâNA DE LA TURTUCAIA, unde au czut mai multe mii de români, înroşind ţrâna cu sângele lor. (Scrisoare): Am plecat imediat la Turtucaia şi m-am dus la vest de oraş, de unde am luat pmântul, chiar de pe reduta care a trecut de zeci de ori din mân în mân. Aceast redut este astzi pustie şi pmântul este luat chiar dintr-un mormânt, de unde s-au dezgropat rmşiţele mai multor soldaţi şi unde şi azi sunt oase. Primiţi pmântul udat cu mult sânge de neamul nostru.

Sandu Snagoveanu, com. Uzumgeorman.

S-a mai adugat şi ţrâna trimis de printele paroh din Turtucaia.

Inimile noastre au fost cuprinse de un adânc fior în fata ţrânii strmoşilor şi prinţilor noştri adormiţi pe câmpul de onoare cu arma în mân şi faţa la duşman, de la soldaţii lui Decebal czuţi pe ruinele Sarmisegetuzei şi pân la cei de ieri sfrmaţi de obuzele de la Mrşeşti şi Turtucaia.

Când doi legionari s-au apropiat apoi şi au început s amestece cu sfinţenie aceast ţrân în timp ce ceilalţi, salutând tot timpul cu braţul întins, cântau din toate puterile inimii imnul Legiunii.

Sculaţi români la lupt, bate ora

Din urm pentru neamul românesc, etc.

Momentul a fost atât de înlţtor şi atât de mişctor încât nimeni dintre noi n-a putut s-şi stpâneasc o lacrim în coltul ochiului: era în cântecul acesta însşi strigtul durerilor noastre, ale neamului românesc de azi, îndreptat ctre strmoşii şi vitejii care de 2.000 de ani au trit pe aceste locuri. Era însuşi apelul la vitejie.

 

SCUşORUL CU ţRâN TALISMANUL LEGIONARULUI

Cu ţrâna astfel amestecat s-au umplut mai multe sculeţe mici, dându-se fiecruia, dup facerea legmântului, pentru a-l purta la gât.

Ion Moţa a luat legmântul lui Corneliu Codreanu, dup care i-a încredinţat acestuia scuşorul cu ţrân. Dup aceea Corneliu Codreanu a luat legmântul lui Ion Moţa si celorlalţi.

Acest legmânt a constat din 5 întrebri şi rspunsuri, anume:

1. Te legi ca pentru Dreptatea Patriei primejduite s înfrângi toate dorinţele şi interesele tale personale?

Rspunsul: Da!

2. Recunoscând c stpânirea jidanilor asupra noastr ne aduce pieirea sufleteasc şi naţional, te legi frate cu noi s lupţi pentru aprarea, curţirea şi dezrobirea pmântului strmoşesc?

Rspuns: Da!

3. în aceast lupt te vei supune Legiunii Arhanghelul Mihail?

Rspuns: Da!

4. Vei purta aceast ţrân cu evlavie la pieptul tu?

Rspuns: Da!

5. şi nu vei pleca dintre noi?

Rspuns: Nu voi pleca!

Dup ce fiecare, individual trecea şi rspundea la aceste întrebri, cpta scuşorul de piele legat cu şnur de mtase.

Solemnitatea a început la ora 1. 30. Dup mas la ora 3 a început consftuirea. Ea a fost prezidat de ctre cel mai btrân dintre legionarii prezenţi, d-l Cristache Solomon de la Focşani.

Consftuirea a ţinut pân la ora 6.30 dup care s-a dat citire urmtorului comunicat:

1. Legiunea afirm c mai presus de interesele personale st Patria cu nevoile ei.

2. în slujba acestei Patrii înclcate de strini toţi copiii Pmântului Românesc trebuie s alerge cu sufletul şi cu braţul lor.

3. Legiunea se îndreapt ctre tot cel ce se simte de soldat chemându-l sub drapelul ei întru aprarea pmântului strmoşesc.

4. România a românilor. Pentru jidani, Palestina. Dreptate românului şi moarte trdtorului.

Triasc în noi inima de soldat!

Triasc, înfloreasc România Nou!

Astfel s-a încheiat ziua de Sf. Arhanghel Mihail şi Gavril. Fie ca purtând fiecare la inima noastr ca talisman Sfânta ţrân a pmântului strmoşesc, s scoatem din ea sângele vitejesc şi s-l turnm în vinele noastre.

 

Mic literatur programatic

Rezumatul de program legionar se afl publicat în alt broşur, dm aici câteva linii generale:

 

PUNCTUL 84. Primul punct de program legionar.

Dac v întreb cineva s-i spuneţi c este: JURMâNTUL PENTRU PEDEPSIRE.

A doua zi dup victoria legionar se va constitui "TRIBUNALUL EXCEPţIONAL", care va chema în faţa lui şi va judeca pentru trdare de Patrie:

a) Pe toţi jefuitorii banului public;

b) Pe toţi cei ce au primit mit înlesnind afaceri;

c) Pe toţi cei ce clcând legile fundamentale ale ţrii au persecutat, au închis, au lovit în legionari sau în familiile lor. Orice funcţiune ar deţine de la jandarm pân la ministru, nimeni nu va scpa acestei judecţi.

Prea şi-au imaginat aceşti domni c Tara Româneasc este moşia lor, c legile s-au fcut pentru ca s le calce ei în picioare şi c noi suntem argaţii de pe aceast moşie, pe care s ne bat la spate cu biciul.

Naţiunea român, conştient de drepturile ei va începe viaţa cea nou prin OPERA DE PEDEPSIRE LEGAL.

Acest ceas îl aşteptm şi rbdm.

Fr acest CEAS AL PEDEPSIRII, nu este posibil nici o refacere în aceast ţar.

şefii de cuiburi vor face rapoarte amnunţite şi foarte exacte asupra tuturor nelegiuirilor comise, înaintându-le şefului Legiunii.

 

PUNCTUL 85. DISCURSUL LA MESAJ, ţinut de şeful Legiunii în Parlamentul ţrii. Dup Mon. Of. din 3 Decembrie 1931.

D-l deputat Corneliu Zelea-Codreanu are cuvântul:

D-le preşedinte, d-lor deputaţi, eu sunt cel mai tânr dintre dvs. şi reprezint o mişcare tinereasc. M-am ridicat aici prin propriile mele puteri, fr ajutorul şi sprijinul nimnui. Cred c actualii conductori ai României Mari se vor obosi s m asculte şi pe mine, ca unul care sunt exponent al generaţiei tinere, generaţie zbuciumat, generaţie despre care s-a vorbit atâta, generaţie martirizat, aş putea spune rstignit. Cred c este bine ca onorata Camer s aib putin bunvoinţă a ne asculta şi pe noi, deoarece socotesc c este bine ca astzi conductorii s ştie c care este zbuciumul, care sunt prerile, care este orientarea politic a generaţiei, care, cu voia sau fr voia dvs., trebuie s v urmeze mâine pe aceste bnci.

în orice caz, ţin s afirm de la început c noi nu suntem o generaţie aşa cum ne cunoaşteţi dvs. dintr-o anumit pres. Noi nu urmrim decât s ne aprm Patria Sacr, Patria ameninţat de viscolul furtunii, Patria prinţilor noştri şi cuibul cald al acelora care vin dup noi. şi ca s fixez punctele cardinale, în scurt, voi spune: nu este nici o generaţie imoral, nu este nici una fr Dumnezeu, nici una republican sau antiregalist. Fixez aceste puncte în Dumnezeu, Patrie, Rege, Familie, Proprietate si Armat, care s garanteze existenta Statului Român.

D. V. G. Ispir: Pentru aceasta puteţi fi alturi de noi.

D. Corneliu Zelea Codreanu: D-lor deputaţi, generaţia aceasta a noastr trece ca o generaţie antisemit. As dori s ştiţi c nu am venit s strig: jos jidanii, dup cum cred c n-a fcut nimeni. Am observat îns un singur lucru, c de câte ori s-a pus aici problema naţionalismului românesc, dvs. aţi primit-o cu ilaritate şi aţi transformat-o dintr-o problem care este de un tragic fr pereche, într-o chestiune comic.

D. V. G. Ispir: Cel puţin pentru aceast parte a Camerei, acest lucru nu este exact.

D. Corneliu Zelea-Codreanu: Eu d-lor, am s pun aceast problem în câteva linii, pentru c sunt şeful unei mici grupri şi trebuie s-mi dezvolt punctele mele de vedere.

Am fost în Maramureş, în Maramureşul care este leagnul desclectorilor noştri, al moldovenilor maramureşenii sunt strbunii lui ştefan cel Mare şi Sfânt, domnul Moldovei. şi acolo, cu ocazia unui proces pe care l-am avut la Satu-Mare şi la care a asistat dl. prof. Ctuneanu, a venit un om btrân cu plete albe şi a fcut mrturie în faţa instanţelor judectoreşti, de cele ce c spun eu acum: "Noi, maramureşenii, suntem de viţă boiereasc şi am avut moşiile noastre şi munţii noştri. Pân în 1847 eram stpâni. La 1848, când eram copil, au venit cei dintâi jidani la noi în comun."

şi aici fac o parantez. Eu nu întrebuinţez cuvântul de jidan pentru ca s insult pe cineva. Eu le spun jidani, pentru c aşa cred eu c se numesc ei şi de altfel mi se pare curios este singura naţie care fuge de numele ei propriu, de numele pe care îl are.

Pentru mine, aceast populaţie, pe pmântul trii mele şi rog s m cread toat lumea atunci când eu am conştiinţa ferm c o atac şi c îşi caut loc pe propriul nostru teritoriu, pentru mine, v rog s m credeţi, s-a deschis o lupt pe viaţă şi pe moarte şi nu-mi arde s fac glume sau s insult pe cineva. Pentru mine este clar si precis: inteligent sau neinteligent, parazitar sau neparazitar, moral sau imoral, aceast populaţie este o populaţie duşman aici pe pmântul trii. şi eu înţeleg s lupt împotriva ei cu toate mijloacele pe care mi le va pune la dispoziţie mintea, legea şi dreptul meu românesc.

Ei bine, d-lor. şi-mi spunea btrânul acela: "La noi, la 1848, au venit cei dintâi jidani, pe care prinţii noştri, vzându-i rupţi şi flmânzi, de mil i-au lsat s stea la marginea moşiilor noastre. Astzi, la 1930, noi am pierdut 60 din cei 62 munţi. Noi, românii, mai avem numai 2 munţi, iar restul de 60 de munţi sunt în stpânirea jidanilor. Astzi, noi ne-am retras şi stm srmani şi fr pâine la marginea moşiilor lor."

Ei bine aceast situaţie din Maramureş se întinde şi în Bucovina; aceast situaţie se întinde şi în Moldova noastr unde bisericile se închid, unde altarele se drâm. şi eu v întreb pe dvs., pe toţi: ce se alege de o naţie creia i se drâm altarele?

Comerţul nostru a îngenuncheat. La noi, în Bârladul strvechi, în Bârladul care exporta mrfuri în Polonia sub ştefan cel Mare, şi exporta din Cetatea Alb pân la Constantinopole şi Alexandria, la noi a mai rmas un singur comerciant român de manufactur.

Ei bine d-lor., nu se poate neglija aceast problem şi nu se poate spune de nimeni c ea nu este problema dominant a politicii României moderne. Cu noi se svârşeşte exact acelaşi lucru care s-a svârşit cu Pieile Roşii din America de Nord. Ne gsim în faţa unei invazii strine şi avem tot dreptul şi avem şi datoria s ne aprm Patria. Pe mine nu m intereseaz cine vine şi este mi se pare lucru curios, ca atunci când veneau duşmanii cu arma s ne fure pmântul nostru, noi încremeneam cu toţii în tranşee, cu arma în mân, iar astzi când arma s-a schimbat în bani şi când aceştia sunt în stare cu banii lor s ne cumpere ţara, atunci nu mai este nimeni la noi care s protesteze?

Iat d-lor. cum se pune aceast problem.

Dvs. ştiţi foarte bine c Pieile Roşii din America de Nord au disprut încetul cu încetul în fata nvlirii anglo-saxone. Astzi toat Europa îi deplânge şi îi regret pentru c au fost oameni de treab, dar se zice: "ce s facem, au fost alţii mai tari!"

D-lor, m gândesc cu groaz c la un moment dat, Europa va avea s ne plâng şi pe noi şi pe urmaşii noştri.

Iar în ce priveşte tinerimea noastr zbuciumat, care dup cum v-am spus a fost rstignit pentru aceast idee, cci eu vin aici dup doi ani de închisoare nedreapt, ei bine, v spun d-lor, ce doriţi dvs. s fac aceşti tineri, care au fost loviţi de toţi conductorii de pân acum? Doriţi s ne lum într-o bun zi traista în bţ şi s plecm în alt ţar, pe alte meleaguri, ca s ne câştigm pâinea şi s gsim un refugiu de viat naţional liber? Noi nu v cerem prea mult. Nu v cerem decât un singur lucru: s ne lsaţi aici, pe acest pmânt, sub binecuvântarea ciolanelor prinţilor noştri.

D-lor, îmi pare ru c în acest rspuns la Mesaj nu se vede absolut nimic pentru noi, nici mcar o licrire de speranţă şi nici o preocupare din partea conductorilor acestei ţri asupra problemei expuse mai sus.

D-lor, voi trece de la aceast problem şi voi reveni la o alt problem de mare important: problema mizeriei. Am adus în aceast cutie câteva bucţele de pâine cari sunt din Maramureş şi din munţii judeţului Neamţ, pentru ca s vedeţi ce pâine mnânc românul maramureşean şi munteanul nostru. Astzi, când lumea se plânge de supraproducţie de grâu, toţi atribuie criza faptului c grâul se vinde cu un leu kg., iat ce pâine mnânc oamenii aceştia!

(D. deputat Corneliu Zelea-Codreanu prezint Adunrii o bucat de pâine neagr.)

Trebuie s ni se strâng inima de durere şi cred c orice popor din Europa vzând aceast imagine a mizeriei în care trieşte neamul românesc ar plânge de mila noastr. Am adus aceste bucţi de pâine, învelite şi puse în aceast cutie, înadins, ca s vedeţi în cât artificialitate şi în cât poleial de civilizaţie se îmbrac aceast mizerie româneasc. Eu o depun cu prere de ru pe banca ministerial şi aş ruga şi pe onoratul guvern s o aib la dispoziţie pentru ca oricui îi arde s fac glume pe spatele neamului românesc, mai întâi de toate s vad ce mnânc el.

D-lor, în fata acestei mizerii, care cuprinde întreaga ţar, am s întreb: care este sistemul de aprare a guvernului contra acestui marş al mizeriei mereu crescânde?

D-lor deputaţi, pentru mine este clar, Guvernul vine cu dou teorii:

1. Teoria sentimental a sacrificiului, şi

2. Teoria economic a conversiunii.

în ce priveşte teoria sacrificiului şi eu sunt şi eu sunt unul dintre cei care o admit, îns voi afirma aici un principiu imutabil: nici dvs. şi nici nimeni altul nu are dreptul s fac apel la banul srac al omului cinstit pân când nu va fi adus înapoi în vistieria statului cel din urm ban furat de tâlharii care au jecmnit aceast tar.

în ce priveşte cealalt teorie, teoria conversiunii, sunt pentru ea. Aceasta îns nu e un medicament. Medicamentul este acela care omoar cauza bolii, adic microbul.

Conversiunea este un balon de oxigen pe care onoratul guvern îl administreaz economiei naţionale muribunde.

Sunt pentru proiectul conversiunii şi-l voi vota, îns v spun: aştept s vd şi alte soluţiuni şi mai ales soluţiile acestea categorice care se cer pentru nenorocitele vremuri de astzi.

D-lor deputaţi, al treilea punct, în privinţa cruia voi spune câteva cuvinte, este chestiunea partidelor şi chestiunea democraţiei.

D-lor deputaţi, aproape întreg obiectul principal în discuţiile la acest rspuns al Mesajului a fost: suntem contra desfiinţrii partidelor sau pentru desfiinţarea partidelor?

în aceast privinţă, eu v spun punctul meu de vedere! Cine este cel care trebuie s hotrasc desfiinţarea sau nedesfiinţarea partidelor? Puteţi dvs. s le desfiinţaţi sau s le înfiinţaţi? Nu! Cel care trebuie s hotrasc e poporul, e ţara flmând şi goal. în momentul acela când va trebui s se hotrasc, poporul va vedea dac trebuie s se desfiinţeze sau nu. în orice caz v spun c poporul nu iubeşte partidele politice. Acesta este un lucru precis şi dvs., într-un regim democratic, nu vă puteţi menţine la conducerea statului în contra voinţei poporului. Acesta este iarşi precis.

Mai este înc o chestiune. Spunea cineva: partidele nu sunt nscute dintr-o improvizaţie, ele sunt rezultatul unei evoluţii. Da, şi eu sunt pentru aceast teorie şi eu aplic partidelor legea evoluţiei. Partidele ca şi toate lucrurile de pe lumea aceasta, se nasc, se dezvolt şi mor. Cred c partidele nu sunt forma superioar a perfecţiei, care s fi câştigat dreptul la nemurire.

Mai este o chestiune, de ordin extern. Dvs. vedeţi foarte bine c întreaga opinie public din Europa se îndreapt ctre extremele acestea ca dou pietre de moar, vor mcina încetul cu încetul toate partidele.

D-lor deputaţi priviţi în Europa. Sunt dou extreme puternice: extrema dreapt şi extrema stâng, care se întresc: la un moment dat una din acestea va învinge. Ei bine, v întreb pe Dvs., mai ales pe dvs. care tot timpul v-aţi plecat în faţa Europei şi aţi tremurat, la cea dintâi adiere de vânt: într-o Europ în care învinge una din extreme, dvs. veţi putea s rezistaţi curentului acestei Europe?

în ce priveşte orientarea noastr, dac este chestiunea s alegem între aceste dou extreme, suntem din acei care cred c soarele nu rsare la Moscova, ci la Roma.

Noi credem c prinţii noştri, strbunii noştri, cari ne-au adus pe pmântul acesta; oasele lor, cel puţin din mie în mie de ani ne trimit câte un sfat bun, câte o idee bun, în ceasurile noastre grele şi dureroase.

în fapt, d-lor, asupra partidelor: generaţia noastr privind din afar constat:

1) C un partid politic este o societate anonim de exploatare a votului universal;

2) C toate partidele sunt democratice, deoarece utilizeaz votul universal în acelaşi mod;

3) C neglijeaz interesele poporului şi ale patriei satisfcând numai interesele particulare ale partizanilor; c democraţia este iresponsabil, îi lipseşte puterea sancţiunii, c toate partidele fac frdelegi, se dau pe faţă unele pe altele, nimeni nu aplic sancţiuni contra alor si, fiindc îi pierde, nici în contra adversarilor, fiindc ei deţin la rândul lor frdelegile lor.

şi în aceast chestiune daţi-mi voie s v atrag atenţiunea numai asupra fraudelor cari s-au fcut de la rzboi încoace şi care toate au rmas fr sancţiuni: fraudele cu spirtul negru de 12 miliarde ; fraudele de almuri de la cile ferate de 900 milioane; peştele sovietic; galoşii sovietici; pdurile din judeţul Neamţ; pdurile din Bucovina, etc. şi dup o socoteal sumar, suma fraudelor care s-au svârşit pe teritoriul acestei ţri, de la rzboi încoace, atinge cifra de 50 miliarde lei.

Democraţia vzut din afar, ne d impresiunea unei vaste complicitţi în frdelege: concluzia: democraţia este incapabil de autoritate. şi înc ceva am s v servesc o chestiune care poate multora n-are s v plac v rog d-lor s ne toleraţi ca s fim severi, intransigenţi în tot ceea ce intereseaz, fie Naţiunea româneasc, fie cinstea. Declar aici c democraţia e pus în slujba marii finanţe naţionale sau internaţionale jidneşti. (întreruperi, zgomot)

D-lor, dovada. Am venit aici cu o list care are s v supere, îns v spun s nu-mi luaţi în nume de ru fiindc nu pot s tac în aceast chestiune, este vorba de ceea ce se numeşte portofoliul de la banca Blank.

Daţi-mi voie s v citesc fiindc fiecare v regsiţi aici. Lista am cptat-o, poate nu întreag:

D. Brandsch, subsecretar de stat, 111.000.

D. Carol Davilla 4.677.000.

D. Eug. Goga, creanţă ipotecar agricol, lei 6.200.000.

D. Al. Oteteleşanu: Este o ipotec pe moşia d-nei Eugen Goga.

D. N. Lahovary: Nu datoreaz d. Davilla, datoreaz Banca ţrneasc. Nu este la fel, v rog s rectificaţi. (întreruperi, zgomot).

D. Corneliu Z. Codreanu: Bine, d-lor, nu zic c nu este putred, o s se plteasc, dar sunt bani împrumutaţi. (întreruperi)

D-lor, s-or plti sau nu, nu ştiu, dar v spun un singur lucru: exist obligaţia pe care o are cineva care împrumut bani de la o asemenea finanţă, de a o satisface când este la guvern, de a o sprijini în opoziţie şi în orice caz de a nu lovi în ea când trebuie s fie lovit. (Aplauze pe mai multe bnci).

D. Corneliu Zelea-Codreanu: Mai departe: D. Iunian 407.000; D. Madgearu 401.000; d. Filipescu 1.265.000; D. Mihail Popovici 1.519.000; d. Rducanu 3.450.000 (exclamaţiuni pe bncile majoritţii); Banca Rducanu din Tecuci 10.000.000; d. Pangal 3.800.000; d. Titulescu 19.000.000; şi se aude, n-am putut şti precis, c d. Argetoianu ar fi aici cu 19.000.000.

Voci de pe bncile majoritţii: Se aude!

D. Corneliu Zelea-Codreanu: Eu v spun ce am putut afla. (întreruperi, zgomot). Mai sunt şi alţii.

D-lor, eu nu acuz c banii aceştia au fost bacşişuri date, nu! Sub o form s-au luat de acolo aceşti bani şi acum este vorba s se vad ce s-a fcut acolo, n-au libertate deplin ca s vin s ia msuri categorice împotriva acestei bnci.

D-lor deputaţi, dac se cer sacrificii ca s asanm aceast ţar, nu putem noi s consimţim la sacrificiul care ar fi s se fac asanarea bncii Bank, pentru nunta pe care a fcut-o d-sa la Paris, unde a cheltuit cum se aude 50 milioane lei, ca şi pentru alte lucruri. (Exclamaţiuni, întreruperi).

D-lor, în consecinţă, noi venim cu câteva soluţii practice care poart nota tinereţii:

CEREM introducerea pedepsei cu moartea, exclusiv pentru manipulatorii frauduloşi ai banului public. (Aplauze pe mai multe bnci).

D. V. G. Ispir: D-le Codreanu, d-ta te intitulezi creştin şi purttor al ideii creştine. îţi aduc aminte eu sunt profesor de teologie c susţinerea acestei idei este anticreştin. (Aplauze).

D. Corneliu Zelea-Codreanu: D-le profesor, daţi-mi voie s v spun: când este chestiunea s aleg între moartea, dispariţia trii mele şi aceea a tâlharului şi sunt mai bun creştin, dac nu permit tâlharului s-mi nenoroceasc ţara şi s mi-o duc la pieire (Aplauze pe mai multe bnci).

CEREM revizuirea şi confiscarea averilor celor cari şi-au furat ţara srac. (Strigte de "Bravo!")

CEREM tragerea la rspundere penal a tuturor oamenilor politici care se vor dovedi c au lucrat în contra ţrii, sprijinind afaceri necorecte particulare. (Aplauze pe mai multe bnci).

CEREM împiedicarea pe viitor a oamenilor politici cari se vor dovedi c au lucrat în contra ţrii, sprijinind afaceri necorecte particulare. (Aplauze pe mai multe bnci).

CEREM împiedicarea pe viitor a oamenilor politici de a mai face parte din consiliul de administraţie ale diferitelor bnci şi întreprinderi. (Aplauze pe mai multe bnci)

CEREM alungarea cetelor de exploatatori nemiloşi cari au venit pe pmântul acesta s exploateze bogţiile solului şi munca braţelor noastre.

CEREM declararea teritoriului României ca proprietate inalienabil şi imprescriptibil a neamului românesc.

O voce de pe bncile Partidului Naţional ţrnesc: Este.

D. Corneliu Zelea-Codreanu: A neamului românesc nu-i.

CEREM trimiterea la munc a tuturor agenţilor electorali şi stabilirea unui comandament unic, cruia s i se supun într-un singur gând şi într-un singur suflet toat suflarea româneasc.

Dac în momentul de fat conductorii trii sunt împiedicaţi s ia msuri întregi din cauza Constituţiei sau a legilor în vigoare, atunci noi suntem de prere s se dizolve Corpurile Legiuitoare, s se fac apel şi s se cheme Adunarea Constituant, pentru ca poporul s desemneze pe acel care va fi chemat s ia toate msurile necesare pentru salvarea României. (Aplauze pe mai multe bnci).

 

PUNCTUL 86. DECLARAţIA LA MESAJ ţinut de şeful Legiunii în Parlamentul ţrii.

Dup Mon. Of. din Noiembrie 1933.

De aceea, noi aşteptm un alt regim, un alt sistem, care va veni, dup ce, pe acesta îl vor prbuşi greutatea şi mulţimea pcatelor lui.

El trebuie s corespund urmtoarelor cerinţi în ordinea urgentei:

1) S desfiinţeze aceste discuţii sterile şi scump pltite ale parlamentarismului democratic din care n-a ieşit niciodat lumin şi din care mai ales, nu poate ieşi hotrârea eroic de a face faţă primejdiei în ceasurile grele de acum.

2) S se înlocuiasc prin comand, care s adune într-un singur mnunchiu toate energiile disparate ale neamului, încleştate astzi în lupt fratricid, s le disciplineze, s le refac moralul pierdut, s le insufle credinţa în destinului neamului nostru românesc şi s le conduc pe cile acestui destin.

3) S declare rzboi mizeriei şi srciei generale îndemnând la munc şi cumptare pe cei buni, trimiţând cu forţa la munc toate elementele parazitare, care joac în stat rolul trântorilor din stup, pe toţi leneşii, care pzesc mesele cafenelelor de dimineaţa pân seara, pe toţi plictisiţii care se plimb pe strzi, pe toţi agenţii electorali de la primrii, prefecturi, ministere, în fine ideologii democraţi doritori de a ţine discursuri ieftine.

4) S desfiinţeze tot ce este parazitism pe trupul istovit al ţrii, s rscoleasc, s organizeze şi s stimuleze toate energiile creatoare ale neamului.

5) S stârpeasc necinstea şi confiscând averile celor vinovaţi, s aduc înapoi pân la ultima centim, în vistieria statului, banii furaţi.

6) S treac în fruntea marii gloate srace şi la bine şi la ru, s mnânce aceeaşi pâine neagr şi aceeaşi mas srac pe care o mnânc muncitorul srac. Cci în aceste timpuri grele, mizeria moral, inegalitatea de tratament rneşte mai mult decât mizeria material. Unii triesc în lux, cu şampanie şi icre negre şi alţii n-au nici mcar mmlig, sub regimul democraţiei celei iubitoare de popor.

7) S fac dreptate românului în propria sa ţar.

S-i vindece rnile adânci. S îndrepte nedreptţile seculare pe care el le-a suferit în timpul lungilor stpâniri strine.

8) S apere România de pericolul pe care îl prezint invazia mereu crescând a jidanilor.

9) S pun punct existentei falimentare a statului democratic întemeiat pe ideologia perimat a revoluţiei franceze.

S produc acel act epocal de curaj reformator, care s arunce complect şi definitiv sistemul de false abstracţiuni al filozofiei politice a acestei revoluţii.

O mare epoc istoric apune şi în locul ei e ceasul s punem temeliile unei epoci noi. O epoc de întoarcere la realitţile naţionale dând naţiunii înţelesul ei real de societate natural, a unor indivizi de aceeaşi ras, iar nu în sensul naţionalitţii juridice a cetţeanului, care permite transformarea automat în români a maselor de strini nvliţi la noi pentru a ne cuceri şi oprima.

10) S înalţe din temelii statul nou etnic naţional întemeiat pe primatul culturii naţionale, pe primatul familiei şi pe primatul corporaţiilor muncitoare.

 

PUNCTUL 87. Programul şi sufletul.

M-am ferit s desfşor un program complet. Liniile mari sunt trasate şi cunoscute (natural cu riscul de-a le vedea furate).

Programele se bazeaz pe realitţile naţionale şi dac sunt realitţi care rmân, sunt foarte multe acelea care se schimb de la o zi la alta.

Un program nu poate fi o combinaţie de teorii adunate de prin nori. El trebuie s se bazeze pe realitţile care dor, ale neamului nostru românesc. Sunt rnile lui cari trebuiesc vindecate. Cutaţi programe?

Ele se afl pe toate buzele mulţimii. Mai bine aţi cuta oameni. Cci într-o noapte oricine poate face un program, şi nu de ele se simte nevoie în tar. Ci de oameni şi de voinţe cari s le îndeplineasc. Sunt mişcri care nu au nici un program; ele triesc din specularea diferitelor probleme care apar în viaţă. De exemplu: camta. O devoreaz pe aceasta şi apoi mor. Dac nu le apare înainte o alt prad.

Sunt altele care au un program. Sunt altele care au mai mult decât un program, au o doctrin, au o religie. Este ceva de ordin superior sufletesc, care adun în chip misterios miile de oameni hotrâţi s-şi creeze o alt soart. Dac omul de program sau de doctrin îşi slujeşte cu oarecare interes programul, legionarii sunt oamenii unei mari credinţe pentru care oricând stau gata s se jertfeasc.

Pe aceast credinţă ei vor sluji pân la capt.

Oricât de frumos şi de complet ar prea programul lupiştilor, trniştilor, liberalilor, puteţi fi asiguraţi c nici un lupist, nu este gata s moar pentru programul lupist, nici un georgist pentru al lor şi aşa mai departe.

De aceea, eu pun mai puţin temei pe oamenii adunaţi la baza marilor credinţi care nu te vor lsa pân la moarte.

Mişcarea noastr legionar are mai mult caracterul unei mari scoli spirituale.

Ea tinde s aprind credinţi nebnuite, ea tinde s transforme, s revoluţioneze sufletul românesc.

Strigaţi în toate prţile c rul, mizeria, ruina, ne vin de la suflet.

Sufletul este punctul cardinal asupra cruia trebuie s se lucreze în momentul de faţă. Sufletul individului şi sufletul mulţimii.

O minciun sunt toate programele noi şi sistemele sociale fastuos etalate poporului dac în umbra lor rânjeşte acelaşi suflet de tâlhari, aceeaşi lips de conştiinţă întru îndeplinirea datoriei, acelaşi duh de trdare fat de tot ce-i românesc, acelaşi desfrâu, aceeaşi fapt de risip şi de lux.

Chemaţi sufletul neamului la o viaţă nou. Nu cutaţi succesele electorale dac ele nu înseamn în acelaşi timp biruinţa forţelor organizate ale sufletului înnoit.

Programele, cum adic? Credeţi c noi nu putem seca mlaştini? Nu putem capta energiile din munţi şi electrifica tara? Nu putem înlţa oraşe româneşti? Nu putem face ca lanurile noastre s produc împtrit? Nu putem pe pmântul nostru bogat asigura pâinea fiecrui român? Nu putem face legi care s asigure o bun funcţionare a unui mecanism de stat apropiat timpului şi specificului nostru naţional? Nu putem face planuri quinquenale? Noi nu vom putea ridica aici în creştetul Carpaţilor o patrie care s strluceasc ca un far în mijlocul Europei? şi care s fie expresia geniului nostru românesc? Putem.

Dar mare greşeal a multor oameni politici a fost aceea de a-şi fi etalat programele în amnunte mai înainte de a fi puşi în situaţia de a le realiza.

Avem şi noi programe în buzunar. Ele se studiaz necontenit, dar se pstreaz pentru timpul lor. V întreab lumea ce veţi face? Spuneţi-i c oamenii nzdrvani pot s fac multe.

Deocamdat programul nostru este:

1) S realizm forţă;

2) S manevrm acea forţă astfel ca s înving toate forţele adverse.

3) şi apoi s aplicm msurile programatice propriu-zise.

Cile ne sunt legale. In orice caz, amnuntele, fie tactice, fie programatice, fac parte din secretul de operaţiuni al forţelor de lupt.

 

PUNCTUL 88. Din manifestul "O ruin".

Ruina.

Nu este om care s aib ochi şi care s nu vad c tara aceasta bogat a ajuns o ruin. Ruin gospodria ţranului, ruin satul (o mân de oameni necjiţi care se vait), ruin comuna, ruin judeţul, ruin munţii vduviţi, ruin câmpurile prginite care nu mai aduc nimic bietului plugar, ruin bugetul statului, ruin tara.

şi pe deasupra acestor ruine întinse cât tine pmântul românesc, o ceat de mişei, o ceat de imbecili, o ceat de tâlhari fr ruşine şi-au ridicat palate în sfidarea ţrii, care geme de durere şi spre plmuirea suferinţei tale, ţran român.

Niciodat în lume nu s-a vzut un tablou mai revolttor, mai dureros şi mai obraznic.

Pe deasupra milioanelor de gospodrii cari se distrug, deasupra milioanelor de suflete srace cari plâng, se înalt batjocoritor palatul tâlhresc al jefuitorului de ţar.

Cine este acesta?

Cutaţi-l prin oraşele înstrinate şi-l veţi gsi. Este fostul ambuscat de la 1916. Este eroul de al 100 de km din dosul frontului sau trdtorul de fraţi şi de tar; este îmbogţitul de rzboiu, omul de afaceri, este profitorul de pe urma sângelui care tu l-ai vrsat, pictur cu pictur din rnile tale adânci.

Când te-ai întors la 1918, te-ai închinat lui vzându-l gras, frumos îmbrcat, iar tu în nişte zdrenţe; de atunci el te-a luat în arend, iar tu ai czut în stpânirea lui cu ţara pe care tu ai creat-o pe câmpurile de btlie.

Cum veţi fi voit s ajung biata ţar când un Stere, condamnat la moarte pentru înalt trdare şi apoi iertat, este şef de partid în România, când un Socor, condamnat şi degradat pentru trdare, este parlamentar şi director de ziar şi conduc politica româneasc? Când atâţia ambuscaţi stau în fruntea treburilor trii?

Am înlţat un steag.

în contra lor, în contra celor care au ruinat ţara, în contra cetelor de strini şi înstrinaţi care ne-au supt şi mduva din oase, am înlţat un steag.

Când am plecat sub umbra lui am cerut binecuvântarea ostaşilor care au czut pe câmpul de lupt pentru România Mare şi am fcut apel la toţi cei care au rmas în viaţă în urma gravelor lupte.

Steagul acesta rzbuntor a învins la Neamţ cetele cuteztoare ale politicienilor. Steagul acesta le-a zdrobit la Tutova.

Steagul acesta sfinţit în dou btlii, îl purtm de la un capt la altul al ţrii.

El îmbrbteaz pe ai noştri şi bag groaz în adversari.

Ne-am numit legionari.

Noi, slujitorii acestui steag nu ne-am legat împreun ca s furm ţara nu ne-am legat împreun ca s ne cptm partizani, şi s le dm ca s road oase din oasele ţrii.

Noi ne-am legat împreun s rmânem sraci pân la mormânt, vom srci şi acei ce suntem bogaţi, dar ne-am legat s biruim. S învingem şi s rzbunm.

Stm gata de jertf, stm gata de moarte cu toţii.

Aceştia suntem noi, legionarii.

Zadarnic şi greşit ne-au confundat unii steni şi orşeni, crezând c noi luptm ca s-i cptuim pe dânşii şi s le facem poftele, s le dm ţara ca s-o mnânce.

Ei bine, nu!

C. Z. C.

PUNCTUL 89. Ctre purttorii duhului nou.

LEGIONARI,

Cuvânttorii partidelor vechi, cutreier din nou satele cerându-v ajutor pentru ca s se poat reface. Sub domnia lor, românismul de pretutindeni a srcit şi a îngenuncheat în fata strinului pripşit de curând. Rosturile mari ale patriei sunt prsite. Lumea noastr politicianizat, nu mai vede în faţă decât interesul partidului, pentru a crui biruinţă sacrific în fiecare zi şi în fiecare ceas, însuşi viitorul nostru ca neam.

Se prbuşesc pdurile din munţi încpuţi pe mâna veneticilor.

Geme inima în moţii şi în maramureşenii uitaţi de toat lumea.

Muncitorii români prsiţi îngroaşă rândurile comuniştilor jidani.

Comerţul românesc lipsit de protecţie, îngenuncheaz în lupte neegale cu strinul.

în cadrele armatei noastre glorioase, ptrunde tot mai adânc şi tot mai sus, germenul dizolvant şi coruptor de conştiinţe.

şi ceasuri grele se prevd în viitor. De vom fi chemaţi cândva la marele examen internaţional, cine va mai apra pmântul ţrii şi gloria drapelului nostru?

ţranul român îşi vinde produsul sub preţul de cost. Misiţii s-au înmulţit şi ne inund. Cafenelele sunt pline de cmtari şi samsari. Ei se înmulţesc în dauna celor care muncesc. Poporul este spoliat. Românul, înglodat în datorii, a ajuns rob modern al bancherului jidan.

ţara împrţit în partide, care se sfâşie unele pe altele, se drâm sub ochii noştri.

Conducerea partidelor vechi nu este o conducere de mân tare, şi nu are nici un pic de direcţie naţionalist, de oblduire şi încurajare a elementului românesc, care ţine de multe secole pe umerii si viaţa trii.

Legionari,

în fata acestei situaţii, şi mai înainte ca politicianismul condamnat s se poat reface, am tras spada şi am înlţat steagul cel nou al vremii.

Se simte prin aer, tot mai accentuat, nevoia unor alte principii de viaţă politic moral.

Despoliticianizarea trii este o porunc a vremii.

în locul partidelor vechi se simte nevoia unei înnoiri. în locul partidelor mereu aplecate strinilor, politica de neatârnare şi încurajare a românismului susţintor de ţar.

Spuneţi celor ce vin din nou s v apuce mâna, c ceasul lor s-a terminat. "Pot pieri toţi cuvânttorii aceştia".

De acum încolo de un singur glas va trebui s ascultaţi, tainic şi neptruns ca Dumnezeu: chemarea patriei. Acest glas s-l aud toat suflarea voastr. Lui s v supuneţi într-un singur suflet.

 

Români,

Atunci când glasul şi dorinţa voastr vor proclama victoria, România va reînvia. Va înflori. Vor înflori în ea ca bujorii copiii voştri. Strinul o va respecta. Duşmanul se va teme.

Soldaţi ai Legiunii Sfântului Mihail!

Când vou v este hrzit de Dumnezeu s furiţi aceast Românie nou, când de la Nistru pân la Tisa, neamul v aşteapt s v primeasc în nesfârşite aplauze pe scena istoriei, izbucneasc din piepturile voastre de otel strigtul nostru de lupt şi de victorie: Triasc România româneasc!

Triasc Legiunea!

Corneliu Zelea Codreanu,

şeful Legiunii

 

PUNCTUL 90. Manifestul profesorului Cristescu (model de manifest).

Români din judeţul Vlaşca!

O mişcare nou şi hotrât, îndrumat de crezul unei acţiuni de fapt româneasc, de jertf şi cinste în conducerea statului, şi-a înţeles chemarea din strigtul de durere si revolt al unui neam întreg.

Pentru aceast ţar amgit de o band de politicieni profitori şi prdalnici, ameninţat şi umilit în rosturile ei de toţi strinii şi înstrinaţii, Legiunea vine astzi ca o mişcare de avânt şi tinereţe, de entuziasm şi disciplin ostşeasc. Sub scutul religiei noastre strmoşeşti, cheam la lupt pentru întronarea unei vieţi noi de cinste şi dreptate.

în fruntea ei st fiul Moldovei, Corneliu Zelea-Codreanu, care înfruntând prigoan şi ptimind suferinţă, lupt neîncetat pentru mântuirea neamului nostru şi pentru triumful dreptţii.

Din ordinul lui am luat conducerea Legiunii în acest judeţ s-mi fac sfânta datorie de român s chem în aceast Organizaţie pe cei crora le-a rmas scump vatra strmoşeasc şi care sunt hotrâţi s lupte în spiritul de jertf alturi de noi pentru biruinţa românismului şi a dreptţii.

Români vlsceni!

Intelectuali, negustori, plugari şi muncitori, înţelegeţi porunca vremii şi înrolaţi-v în Legiune.

Prof. Vasile Cristescu

 

PUNCTUL 91. "Cuziştii"

Camarazi,

Nu veţi uita niciodat c aceşti oameni denumiţi "cuzişti", şi-au btut joc zece ani, necontenit de toate suferinţele noastre.

Pe spatele nostru copiii de altdat ai tuturor închisorilor şi ai tuturor ceasurilor grele s-au ridicat pentru ca a doua zi s ne scuipe în obrazul de atâtea ori lovit de duşmani.

PUNCTUL 92.. Articolele din legile ţrii asupra crora trebuiesc fcuţi atenţi agenţii forţei publice (primari, jandarmi, poliţişti, etc.) care se opun propagandei Legiunii, abuzând de forţă:

 

DESPRE INFRACţIUNI

Art. 187 cod penal: NU se socoteşte ca infracţiune: faptul impus sau autorizat de lege, dac este executat în condiţiile ei; faptul care a fost svârşit de organul competent în virtutea unui ordin de serviciu, dac acest ordin este dat în formele legale de autoritatea competent şi dac nu are un caracter vdit ilegal.

Când executarea unui ordin de serviciu constituie o infracţiune, şeful sau superiorul care a dat ordinul, se pedepseşte ca autor al acelei infracţiuni împreun cu acela care a executat ordinul.

ARESTRILE.

Art. 11 din Constituţie: Libertatea individual este garantat. Nimeni nu poate fi deţinut sau arestat, decât în puterea unui mandat judectoresc motivat, care trebuie s fie comunicat în momentul arestrii sau cel mai târziu în 24 de ore dup reţinere sau arestare.

Art. 254 codul penal: Mandatul trebuie s fie emis de judectorul de instrucţie, de ministerul public sau de instanţele judectoreşti în cazul în care legea le d acest drept, afar de dreptul de reţinere pentru cercetri acordat ofiţerilor de poliţie judiciar în interesul primelor cercetri.

Art. 207 cod penal: Reţinerea pentru cercetri nu poate dura mai mult de 24 de ore, când cineva a fost reţinut pentru cercetri mai mult de 24 de ore, ofiţerul de politie judiciar care l-a reţinut se pedepseşte cu închisoare corecţional de la 1-3 ani, interdicţie corecţional de la 1-3 ani.

Art. 272 combinat cu 245 din codul penal: Funcţionarul public care uzurpând o atribuţie sau abuzând de puterea sa legal, sau depşind limitele competentei sale, ori nesocotind sau violând formalitţile prescrise de lege ori abtându-se în orice alt mod de la îndatoririle inerente funcţiunii sale, aresteaz, deţine ori retine pe cineva sau ordon s se fac aceasta, comite delictul de arestare ilegal şi se pedepseşte cu închisoare corecţional de la 1-3 ani şi interdicţie corecţional de la 1-3 ani.

PERCHEZIţII

Art. 11 din Constituţie: Nimeni nu poate fi percheziţionat, decât în cazurile şi formele prevzute de legi.

Art. 13 din Constituţie: Domiciliul este neviolabil. Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decât de autoritţile competente în cazurile anume prevzute de lege şi potrivit formelor de ea prescrise.

Art. 242 procedura penal: Dac inculpatul este deţinut, orice percheziţie la locuinţa sa se face în prezenţa sa sau a unui împuternicit al su, sau dac nu este posibil, în prezenţa unui membru al familiei lui. Când percheziţia se face de un ofiţer de politie judiciar, care nu este magistrat, asistenţa a doi martori este obligatorie. Dac inculpatul este liber, el este chemat s asiste la percheziţie, fr încunoştiinţare prealabil.

Art. 249 procedura penal: în afar de crim sau delict, nici o percheziţie nu se poate face de la ora 20 pân la ora 6, în interiorul unei case, contra voinţei celui care locuieşte, decât de judectorul de instrucţie în persoan.

Art. 499 codul penal: Funcţionarul public care depşind limitele competentei sale, sau abuzând de puterea sa, ori fr respectarea formalitţilor impuse de lege, se introduce sau rmâne în locuinţa unei persoane, sau în localul su de afaceri, în dependinţele acestora, sau într-un loc împrejmuit în contra voinţei aceluia care locuieşte acolo, sau care are dreptul de a dispune de ele, comite delictul de violare de domiciliu şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani. Dac cu aceast ocazie se face si percheziţie domiciliar sau alt act arbitrar, pedeapsa este închisoare corecţional de la 1-3 ani şi amend de al 2000-5000 lei. Tentativa se pedepseşte.

Art. 40 din legea de organizare a jandarmeriei rurale: Actele care ar atinge sau restrânge libertatea individual nu pot fi executate decât pe baz de ordin scris, oricare ar fi autoritatea de la care eman.

Art. 39 din legea de organizare a jandarmeriei rurale: la cererea prţii vtmate, jandarmul este obligat a elibera pe loc copie certificat de pe ordinul primit.

 

ELECTORALE

Art. 12 Legea electoral: Cetţenii români îşi vor executa dreptul de vot pe baza crţilor de alegtor ce li se vor elibera conform listelor electorale.

Art. 24 Legea electoral: Orice cetţean poate reclama preşedintelui biroului electoral judeţean împotriva acelora care sunt îndatoraţi a-i elibera cartea de alegtor şi care în mod intenţionat refuz a i-o da. Preşedintele primind plângerea, va ordona eliberarea crţii şi cei îndatoraţi a o face, sunt datori a se conforma.

Art. 115 Legea electoral: Acei care, prin lovituri sau violente vor fi influenţat votul unui alegtor sau îl vor fi pus în poziţiunea de a se abţine de la vot, se vor pedepsi cu închisoarea de la o lun pân la 3 luni şi cu amend de la 500 la 2000 lei.

Art. 120 Legea electoral: Manifestele şi publicaţiunile electorale care nu conţin instigaţiuni contra ordinii şi siguranţei statului sau calomnii, nu se pot împiedica de a se afişa pe strzi şi în pieţele publice. Cei care intenţionat le vor distruge, se vor pedepsi cu amend de la 500 la 2000 lei.

Art. 122 Legea electoral: în caz când ministerul public n-ar lua iniţiativa, 20 alegtori au dreptul de a intenta şi susţine acţiunea public pentru pedepsirea delictelor comise în timpul alegerilor.

Art. 232 cod penal: Acela care prin violent sau ameninţare împiedic pe un cetţean s-si exercite drepturile sale politice sau cetţeneşti, se pedepseşte cu detenţiune simpl de la 3 luni la un an şi interdicţie corecţional de la 1-2 ani.

Art. 235 cod penal: Acela care prin orice mijloace împiedic exerciţiul liber al dreptului electoral, sau care falsific în mod esenţial lucrrile sau actele de preparare ori executare ale operaţiunilor electorale sau de constatare a rezultatului acestuia, comite delictul de fraud electoral şi se pedepseşte cu închisoare corecţional de la 1-3 luni. Dac faptul e comis de o persoan însrcinat de a conduce, supraveghea sau asista la operaţiunea electoral, pedeapsa este închisoarea corecţional de la 6 luni la 2 ani şi interdicţie corecţional de la 1-3 ani. Acţiunea penal, dac nu a fost pus în mişcare de partea vtmat sau de ministerul public, va putea fi pus în mişcare si susţinut de un numr de 20 de alegtori.

 

REFUZ DE SERVICIU

Art. 243 cod penal: Funcţionarul public care pe nedrept, refuz, omite sau întârzie în îndeplinirea unui act, la care este obligat în virtutea funcţiilor sale sau serviciului su, comite delictul de refuz de serviciu datorat legalmente şi se pedepseşte cu închisoare corecţional de la 6 luni la un an şi o amend de la 2000-5000 lei.

 

ABUZ DE PUTERE

Art. 245 cod penal: Funcţionarul public care, uzurpând o atribuţiune, sau abuzând de puterea sa legal, sau depşind limitele competentei sale, ori nesocotind sau violând formalitţile prescrise de lege, ori abtându-se în orice alt mod de la îndatoririle inerente funcţiunii sale, svârşeşte un act pe care legea nu-l consider infracţiune, în scopul de a-i procura cuiva pe nedrept, vreun folos, sau de a-i cauza o pgubire de orice fel, comite delictul de abuz de putere şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani şi interdicţie corecţional de la 1-3 ani. Aceeaşi pedeaps se aplic şi atunci când faptul se svârşeşte în scopul de a constrânge pe nedrept o persoan s fac, s omit, sau s sufere ceva. Tentativa se pedepseşte.

 

ABUZ DE AUTORITATE

Art. 246 cod penal: Funcţionarul public care fr just motiv, face uz de forţă armat, întrucât acest fapt nu ar constitui o infracţiune mai grav sau în urma lui nu s-ar fi produs o infracţiune mai grav, comite delictul de abuz de autoritate şi se pedepseşte cu închisoare corecţional de la 1-3 ani şi interdicţie corecţional de la 1-3 ani.

 

PURTARE ABUZIV

Art. 248 cod penal: Funcţionarul public care, în exerciţiul funcţiunii sale, adreseaz persoanei injurii sau întrebuinţeaz faţă de ea violenţa, întrucât faptul nu ar constitui o infracţiune mai grav, comite delictul de purtare abuziv şi se pedepseşte cu închisoarea corecţional de la 1-3 luni.

 

VIOLARE DE SECRETE

Art. 502 cod penal: Acela care sustrage sau suprim o corespondenţă închis sau deschis sau orice alt înscris, care nu sunt adresate lui, comite delictul de sustragere a corespondentei şi se pedepseşte cu închisoare corecţional de la una lun la un an, iar când divulg conţinutul spre a-şi procura un folos material sau cauzându-i altuia un prejudiciu material sau moral, pedeapsa este închisoarea corecţional de la 1-3 ani şi amend de la 2000-3000 lei.

Art. 503 cod penal: Acela care în mod fraudulos obţine sau întrebuinţeaz o comunicare telegrafic sau convorbire telefonic, comite delictul de interceptare frauduloas a comunicrii telegrafice sau telefonice şi se pedepseşte cu închisoare corecţional de la 1-5 luni.

Când infractorul divulg comunicarea telegrafic sau telefonic spre a-si procura un folos material sau cauzeaz altuia un prejudiciu moral sau material, pedeapsa este închisoarea corecţional de la 6 luni la 2 ani.

Art. 504 cod penal: Când delictul de mai sus se comite de funcţionarii publici, pedeapsa este sporit cu un plus pân la 2 ani.

Deci: funcţionarul public face sau ceea ce îi ordon legea sau ceea ce îi ordon superiorul su. Când el execut un ordin pe care i-l d legea, acel ordin trebuie s fie executat în condiţiile legii, cu formalitţile pe care ea le cere, iar când el execut ordin de serviciu dat de un superior al su, acel ordin trebuie s fi fost dat în formele pe care le prevede legea, s fi fost dat de un superior care avea dreptul s-l dea şi s nu fie contrar legii; iar cel ce primeşte acest ordin, trebuie s aib dreptul de a-l executa.

Dac în baza unui ordin de serviciu, inferiorul comite o crim sau un delict, se pedepseşte atât el cât şi superiorul care a dat acel ordin.

Libertatea individual este garantat prin Constituţie. Orice act care atinge aceast libertate nu poate fi executat decât pe baz de ordin scris, oricare ar fi autoritatea care d acest ordin. Când un jandarm execut un ordin care priveşte libertatea unui om (arestare, percheziţie domiciliar), dac acel om cere, jandarmul este obligat s-i elibereze pe loc copie certificat de pe ordinul ce execut.

Constituţia ţrii prevede ca nimeni s nu fie arestat decât pe baza unui mandat judectoresc, iar acest mandat trebuie s fie artat celui arestat, chiar în momentul arestrii sau cel mai târziu în 24 de ore dup arestare (conf. Art. 11 din Constituţie).

Codul penal cere ca mandatul de arestare s fie dat de judectorul de instrucţie, sau de procuror, sau de o instanţă judectoreasc.

Legea d dreptul ofiţerilor de poliţie judiciar (procuror, judector de instrucţie, judector de ocol rural, comisar, şef de post) de a retine pentru cercetri pe cel învinuit, dar aceast reţinere nu trebuie s treac peste 24 de ore, ofiţerul de politie judiciar care l-a reţinut, va fi pedepsit conf. Art. 207 cod penal.

Când un funcţionar public aresteaz sau ordon s fie arestat cineva fr ca legea s-i fi dat dreptul de a face sau ordona el arestri sau chiar când are acest drept, dac aresteaz pe cineva dup bunul su plac, fr a tine seam de formalitţile pe care le cere legea, va fi pedepsit conf. Art. 272 cod penal, pentru arestare ilegal.

Deci când un agent al forţei publice vine s te aresteze, întreab-l în ce calitate o face şi cere-i s-ţi arate ordinul scris.

Constituţia spune c nimeni nu poate fi percheziţionat, decât în cazurile pe care le prevede legea şi numai pe formele pe care le arat (art. 11 din Constituţie).

Domiciliul este inviolabil. Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decât de autorităţile în drept, numai în cazurile artate de lege şi numai cu formalitţile pe care le cere legea. Autoritţile care au acest drept sunt: ofiţerii de politie judiciar (judectorii de instrucţie, procuror, judectori de ocol rural, comisar, şef de post) şi nu pot s fac percheziţie domiciliar decât cu autorizaţia scris a judectorului de instrucţie. Dac cel cruia i se face percheziţie la domiciliu este arestat, percheziţia la locuinţa sa nu se poate face decât fiind de faţă cu el, sau un om împuternicit de el, sau cel puţin un membru din familia sa. Când percheziţia o face un comisar sau un şef de post, trebuie s fie de faţă şi doi martori. Dac inculpatul este în libertate, trebuie chemat s asiste la percheziţie (art. 208 procedura penal, art. 247, 249 pr. Gen).

Percheziţiile domiciliare nu se pot face între orele 8 seara şi 6 dimineaţa, decât în caz de crim sau delict. Judectorul de instrucţie o poate face oricând (art. 249 pr. Pen.).

Când un funcţionar public se introduce în locuinţa sau în curtea unei persoane, fr voia celui care locuieşte acolo, abuzând de puterea sa şi neavând nici o autorizaţie, va fi pedepsit conf. Art. 499 c. P., pentru violarea domiciliului. Iar dac cu aceast ocazie a fcut şi percheziţie domiciliar, sau a insultat, ori a lovit pe cel ce locuieşte acolo va fi pedepsit şi mai grav (art. 499 c.p.)

Toţi cetţenii români, înscrişi în listele electorale au dreptul s voteze. Orice legionar, care a împlinit 21 de ani, e dator s se înscrie în listele electorale.

Dac nu ţi se d cartea de alegtor, reclam imediat preşedintelui biroului electoral judeţean.

Manifestele electorale pot fi afişate pe strzi şi în pieţele publice oricând, nu numai în timpul alegerilor.

Ordonanţele prin care prefecţii de judeţe interzic aceasta, trebuie s se ştie de toţi legionarii c sunt ilegale.

Cine distruge afişele electorale, va fi pedepsit conf. Art. 120 din legea electoral.

Cine împiedic pe un cetţean s voteze, va fi pedepsit conf. Art. 232 c. p.

Nimeni nu are voie s voteze de mai multe ori va fi pedepsit conf. Art. 235. c. p. 20 de alegtori vor putea reclama la Parchet.

 

Dac un legionar introduce o petiţie la o autoritate şi cere facerea unei cercetri şi cei datori s rezolve petiţia nu voiesc, sau interzic rezolvarea, spre a-şi arta astfel ura contra noastr, legionarul trebuie s ştie c acel funcţionar public de va fi reclamat, va fi pedepsit dup art. 243 c. p.

 

Autoritţile comit deseori abuzuri de putere mai ales faţă de legionari, fapte neîndreptţite de lege şi fr ca autoritţile ce le svârşesc s aib în puterea lor a le face, fie pentru a aduce un folos vreunui protejat al lor, fie pentru a aduce o pagub unui legionar.

Aceste abuzuri se pedepsesc conf. art. 245 c.p.

Legionarii nu trebuie s se lase clcaţi în picioare.

Dac un funcţionar public, o autoritate (ex. prefectul de judeţ sau altul), face uz de forţa armat, fr motiv temeinic se pedepseşte conf. art. 246 c.p.

 

Funcţionarul public trebuie s se poarte frumos cu cei pe care e dator s-i serveasc.

Dac, fiind în exerciţiul funcţiunii sale, insult sau loveşte pe cei pe care trebuie s-i serveasc, va fi pedepsit dup art. 248 c. p.

 

Secretul scrisorilor este garantat de Constituţie.

Nimeni nu are voie s deschid scrisorile închise ale altuia şi nici s le citeasc pe cele deschise, cci va fi pedepsit conf. art. 502 c. p.

Se întâmpl ca secturi guvernamentale, sau autoritţi, s deschid scrisorile, chiar recomandate, adresate legionarilor, invocând pentru aceasta cenzura sau starea de asediu.

Legionarii trebuie s ştie c acestea sunt curate abuzuri şi c nici o lege din lume nu d dreptul unui oarecare s deschid scrisorile altuia sau s opreasc ziarele şi publicaţiile ce vin legionarilor cu poşta, sau s asculte pe furiş şi s vând convorbirile telefonice ale legionarilor.

Contenciosul Legionar Central.

 

PUNCTUL 93. Poezia şefului de cuib.

VOM BIRUI!

Ascult-n munte sun glas de bucium,

şi-n jur de tine toate adânc se zbucium!

înalţă-ţi fruntea şi te scoal

Tu cel crescut în vechea şcoal,

şi intr hotrât în oaste

Cci ţara cei ce vor s-o piard

S-au pripşit în stoluri de lcuste

şi-ţi fac hotarele tot mai înguste

De eşti pe vreo rstoac de la munte,

Pe plai, pe dealuri sau pe vi afunde,

La câmp ce se întinde cât e zarea,

Nu pregeta s-asculţi chemarea.

în Legiune suntem mii de mii

Brbaţi, feciori voinici chiar şi copii,

în pieptul nostru al tuturor

Ne clocoteşte acelaşi dor:

Pmântul strmoşesc încins de Nistru,

De Tisa şi de btrânul Istru

Cu toate nesfârşitele comori

S fie numa-l nostru-n viitor...

Ascult, eşti tu oare mulţumit

C toat jertfa celor ce-au murit

Pe front ca fumu-n vânt s-a irosit?

Te rabd inima pe tine oare,

S vezi cum neamul tu în srcie moare

Pe când strini aduşi de vânt

Stpâni pe tot ce-aduce aur şi argint

Se lfiesc stui de bine pân-n gât

în târguri cu palate

Obraznic luminate?

Te scoal chiar acum române,

şi-n rând cu noi pşeşte-n Legiune

şi vei simţi fiorul hotrâri sfinte

şi binecuvântarea celor din morminte!

5 Martie 1933 PETRE C. STEFAN, ţran

şeful grupului BlceştiArgeş

 

Aceast broşur este legea fundamental a Legiunii, singura care angajeaz oficial organizaţia.

Tot ce a aprut mai înainte rmâne desfiinţat.

 

Camarazi,

Am scris aceast crticic pe înţelesul vostru al tuturora.

De acum la treab.

şEFUL LEGIUNII.

 

JURMâNTUL LEGIONARILOR

MOTA şi MARIN

JUR în faţa lui Dumnezeu,

în fata jertfei voastre sfinte pentru Hristos şi Legiune.

S rup din mine bucuriile pmânteşti,

S m smulg din dragostea omeneasc,

şi pentru învierea neamului meu,

în orice clip,

S stau gata de moarte,

JUR!

 

JURMâNTUL CADRELOR LEGIONARE

Iubiţi Camarazi,

Ori de câte ori am fost în fata unei jertfe legionare, mi-am spus: ce îngrozitor ar fi ca pe sfânta jertf suprem a camarazilor s se instituiasc o cast biruitoare creia s i se deschid porţile ctre viaţa afacerilor a loviturilor fantastice, a furturilor, a îmbuibrilor, a exploatrii altora.

Deci au murit unii, pentru ca s slujeasc poftelor de îmbogţire, de viat comod şi desfrânare a altora!

Iat, acum ne-a adus Dumnezeu aici, în fata celei mai mari jertfe pe care putea s o dea Mişcarea Legionar.

S punem inima, fruntea şi trupul lui Moţa şi a camaradului su Marin temelie Naţiunii Române. Fundament peste veacuri pentru viitoarele mriri româneşti.

S punem deci pe Moţa şi Marin baz viitoarei elite româneşti, care ea, va fi chemat s fac din neamul acesta ceea ce de-abia îndrzneşte mintea noastr.

Voi, care reprezentaţi primele începuturi ale acestei elite, s v legaţi prin jurmânt, c v veţi comporta în aşa fel încât s fiţi cu adevrat începutul sntos, de mare viitor al elitei române, c veţi apra întreaga Mişcare Legionar, ca ea s nu alunece pe ci de afaceri, de lux, de trai bun, de imoralitate, de satisfacţie a ambiţiilor personale sau poftelor de mrire omeneasc.

Veţi jura c aţi înţeles, c deci nu mai exist nici un dubiu în conştiinţa Dvs. c Ion Moţa şi Vasile Marin n-au fcut uriaşa lor jertf pentru ca noi câţiva de azi sau de mâine, s ne îmbuibm de buntţi şi s benchetuim pe mormântul lor. Ei n-au murit ca s biruim prin jertfa lor o cast de exploatatori pentru a ne aşeza noi în palatele acestei caste, continuând exploatarea trii şi a muncii altora, continuând viaţa de afaceri, de lux, de destrblare.

în cazul acesta, biata mulţime a românilor prin biruinţa noastr, ar schimba numai firma exploatatorilor, iar ţara stoars şi-ar încorda istovitele puteri ca s suporte o nou categorie de vampiri care s-i sug sângele, adic noi.

O! MOţA, tu n-ai murit pentru aceasta. Jertfa ta ai fcut-o pentru neam.

De aceea, veţi jura c aţi înţeles c a fi elit legionar, în limbajul nostru, nu înseamn numai a lupta şi a învinge, ci înseamn: Permanenta jertfire în slujba neamului, c ideea de elit este legat de ideea de jertf, de srcie, de trire aspr şi sever a vieţii, c unde înceteaz jertfirea de sine, acolo înceteaz elita legionar.

Vom jura deci, c vom lsa prin legmânt urmaşilor s vin s jure la mormântul lui Moţa şi Marin pe urmtoarele condiţii esenţiale ale elitei, pe care noi înşine jurm:

1. S trim în srcie, ucigând în noi poftele de îmbogţire material.

2. S trim o viaţă aspr şi sever cu alungarea luxului şi îmbuibrii.

3. S înlturm orice încercare a exploatrii omului de ctre om.

4. S jertfim permanent pentru ţar.

5. S aprm Mişcarea Legionar cu toat puterea noastr împotriva a tot ce ar putea s-o duc pe ci de compromisuri sau compromitere; sau împotriva a tot ce ar putea s-i scad mcar înalta linie moral.

 

MOţA şi MARIN,

JURM!

 

Bucureşti 12 Februarie 1937.

 

CELE 10 PORUNCI

 

de care s se ţin legionarul pentru a nu se rtci de pe drumul su glorios în aceste zile de întuneric, de urgie şi de satanic ademenire. Pentru ca s ştie toat lumea c noi suntem legionari şi rmânem legionari pân în veacul veacului.

1. NU CREDE în nici un fel de informaţii, de vesti, de preri despre Mişcarea Legionar, citite în orice foaie ar fi, chiar dac pare a fi naţionalist, sau şoptite la ureche de agenţi, sau chiar de oameni de treab.

Legionarul nu crede decât în ordinul şi cuvântul şefului su.

Dac acest cuvânt nu vine, înseamn c nimic nu este schimbat şi c legionarul îşi merge în linişte drumul su înainte.

2. D-ţI SEAMA BINE pe cine ai în faţă. şi cântreşte-l cum trebuie şi când este un inamic care vrea s te însele şi când este un prieten prost, pe care l-a înşelat mai înainte un inamic.

3. PZEşTE-TE ca de o mare nenorocire de omul strin care te îndeamn s faci ceva. El are un interes şi voieşte sau s-şi fac interesul prin tine, sau s te compromit în faţa celorlalţi legionari.

Legionarul acţioneaz numai din ordin sau din iniţiativa sa proprie.

4. DAC vrea cineva s te ademeneasc sau s te cumpere: scuip-l în ochi. Legionarii nu sunt nici proşti, nici de vânzare.

5. FUGI de cei ce voiesc s-ti fac daruri. Nu primi nimic.

6. îNDEPRTEAZ-TE de cei ce te linguşesc şi te laud.

7. UNDE sunteţi numai trei legionari, triţi ca fraţii între voi: unire, unire şi iar unire.

Sacrific tot, calc-te pe tine în picioare cu toate poftele şi cu tot egoismul din tine pentru aceast unire. Ea, UNITATEA, ne va da biruinţa.

Cine este contra unitţii, este contra biruinţei legionare.

8. NU-ţI VORBI DE RU camarazii. Nu-i pârî. Nu şopti la ureche şi nu primi s ţi se şopteasc.

9. NU TE SPERIA dac nu primeşti ordine, vesti, rspunsuri la scrisori; sau dac ţi se pare c lupta stagneaz. Nu te alarma, nu lua lucrurile în tragic cci Dumnezeu este deasupra noastr şi şefii ti cunosc drumul cel bun şi ştiu ce vor.

10. îN SINGURTATEA TA roag-te lui Dumnezeu, în numele morţilor noştri, pentru ca s ne ajute s suferim toate loviturile pân la captul suferinţelor şi pân la marea înviere şi biruinţă legionar.

 

Martie 1935 Corneliu Zelea Codreanu

 

ASOCIAţIA "PRIETENII LEGIONARILOR"

 

Statutele

 

Iat statutele asociaţiei:

"Am luat iniţiativa de a stabili o legtur între cei cari n-au devenit şi nu pot deveni legionari.

"Sunt mulţi care au fost cu sufletul alturi de aceast mişcare, dar nu s-au putut încadra fie pentru c au fost funcţionari la stat, întreprinderi particulare, fie pentru c au fost comercianţi sau industriaşi îngrdiţi de multe greutţi în meseriile lor, fie pentru c sunt în aşa fel construiţi sufleteşte încât nu s-au putut integra complet în spiritualitatea sever a acestei mişcri.

Totuşi sunt o bun parte de români din aceast ţar, care recunosc c tinerilor acestora merit s li se trimit o mân de ajutor pe frontul pe care ei îngheaţă luptând pentru ţar.

 

"Priviţi în toate prţile: ţri ca Italia, Belgia şi Germania care înviaz la viaţă nou şi-şi taie din biruinţă în biruinţă drumuri noi sub soare.

"Numai noi, numai noi românii stm. Privim nepstori la toate zvârcolirile tineretului nostru şi credem în toate calomniile care se arunc asupra lui.

"O întrebare ne sfâşie inima: Fi-vom noi, neamul acesta, sortit numai înfrângerii? Oare s nu putem şi noi da lumii o mare biruinţă româneasc?

 

"Aceste gânduri ne-au fcut s ne orientm ctre un fel de asociaţie discret de ajutorare a tineretului denumit "Prietenii Legionarilor".

 

HOTRâREA CONDUCERII LEGIONARE

 

Ne-am prezentat conducerii mişcrii legionare, de unde ni s-a dat urmtorul rspuns:

"Primim cu mult bucurie propunerea Dvs. Ea ne va fi de un real ajutor pentru biruinţă.

"Aceast propunere îns rezolv şi o alt şi o alt problem.

"în jurul nostru avem: prieteni, indiferenţi şi duşmani. Am considera un dezastru, dac mâine, când goarna biruinţei va suna peste pmântul românesc, cei care au fost prietenii adevraţi ai neamului, ar fi s fie aruncaţi cu dispreţ în lturi, iar cei care ne-au vrjmşit sau au stat indiferenţi pân în preajma biruinţei, ar fi s fie încrcaţi cu rsplţi nemeritate ca eroi de ultim or. Acest trist tablou ne urmreşte de mult vreme. Cci dac a doua zi dup victorie s-ar întâmpla acest lucru, întreaga oper legionar s-ar sfrma.

"De aceea, propunerea Dvs. este salvatoare: pe baza ei vom putea cunoaşte pe cei care ne-au fost prieteni în ceasuri aspre, pe cei ce au stat indiferenţi la toate încercrile acestui neam şi pe cei ce ne-au duşmnit, duşmnindu-i viitorul.

"Nu urmrim o rzbunare ci simţim necesitatea de a crea un sentiment al rspunderii în mijlocul acestei naţii româneşti.

Fiecare va trebui s ştie c pentru atitudinea sa va rspunde. Nu poate tri pe lume o naţie dispus la toate prerile, la toate atitudinile, la toate schimbrile şi la toate compromisurile."

 

CEI CE NU POT FI PRIMIţI

Aşadar, conducerea mişcrii legionare a aprobat aceast iniţiativ, îns a pus trei condiţii:

Primim pe aceşti prieteni creştini din orice partid, din orice grupare, din orice categorie social. Nu ne intereseaz nici clasa, nici gruparea politic din care fac parte si în care pot rmâne şi pe viitor.

Nu primim niciodat prietenia:

A) A celor care ne-au atacat cu mişelie sau au avut o atitudine vecin cu mişelia.

B) A celor ce s-au dovedit din raporturile cu noi sau cu alţii a fi oameni fr caracter.

C) A celor ca au fost incorecţi, agonisindu-si averi din afaceri murdare sau din însuşirea banului public.

Oricine deci poate intra în aceast lume a "Prietenilor legionarilor", în afar de aceste trei categorii.

 

CONDIţIUNI DE îNSCRIERE

în urma acestui rspuns, am stabilit de acord urmtoarele puncte directoare:

I. Prietenii legionarilor ajut pe legionari material şi moral dup puteri, lunar sau anual.

II. Ei sunt cu totul în afara Organizaţiei legionare, ale crei legi de primire sunt cu mult mai severe.

III. Ei nu se cunosc între ei şi nu se întrunesc niciodat.

IV. Ei nu pot fi cunoscuţi nici de legionari.

V. Cea dintâi adunare a acestor oameni se va face în ziua Biruinţei. Atunci ei vor fi convocaţi nominal de şeful Legiunii, vor fi cunoscuţi de legionari şi srbtoriţi de întreaga suflare.

VI. Posed un numr de ordine şi o parol.

VII. Vor fi informaţi corect şi la timp asupra tuturor problemelor legionare importante.

Aceast asociaţie a luat fiinţă Vineri 6 Noiembrie 1936.