Discipol al Prof. Nae Ionescu, specializat în problemele Bisericii Orientale Ortodoxe, a fost co-fondator al revistei teologice Predania apărută la începutul deceniului trei la Bucureşti (împreună cu Nae Ionescu) şi a colaborat la ziarul Cuvântul condus de acesta, precum şi la alte ziare şi reviste naţionaliste de prestigiu. Refugiat în Germania după lovitura lui Antonescu împotriva Mişcării Legionare din 21-23 Ianuarie 1941, a fost închis în lagărul Buchenwald. În exil, Gheorghe Racoveanu a dus o activitate susţinută de combatere a comunismului ateu, demascând atrocităţile şi silniciile impuse de vătafii partidului asupra populaţiei rămasă fără nici o apărare. În ziarul Cuvântul, scrie în articolul intitulat: Principiile prăpastiei dintre noi, românii din exil şi comuniştii din România:

„...în doua vorbe şi-un cuvânt: crimele abominabile săvârşite de ei asupra poporului roman. I. Omorurile, întemniţările, chinurile, teroarea nemaipomenită, violurile, spurcările, degradarea fiinţei româneşti, transformarea omului în neom. II. Încercarea de a alunga pe Dumnezeu din sufletul Românilor. Crimele acestea nu le putem ierta. Singurii care le-ar putea ierta ar fi cei ucişi, cei martirizaţi, cei batjocoriţi. Ei, copiii şi nepoţii lor. Noi, deposedaţii de privilegiul de a trăi liberi în ţara părinţilor noştri, suntem aici doar acuzatori.“

Fondator al ziarelor şi revistelor Legea, Antena şi Cuvântul, a fost membru al Societăţii Academice Române (cu sediul la Roma) şi a făcut parte din Comitetul de conducere al Institutului Român de Cercetări - Biblioteca Româna din Freiburg, Germania.

Colaborator statornic la revistele şi ziarele anticomuniste din exil cu studii şi articole de profunzime, Gheorghe Racoveanu a lăsat în urma sa o operă importantă. S-a stins din viaţa la 10 Mai 1967.

Autobiografia Stareţului Paisie (ediţia a V-a, în slavoneşte şi româneşte) scrisă de Platon Schimonahul, 1836. Reeditare în limba română, cu litere latine şi în grai îndreptat de Gheorghe Racoveanu. Râmnicu Vâlcea, 1935;

Omenia şi frumuseţea cea dintâi (cu o prefaţă de Mircea Eliade). Editura Cuvântul, Freising, 1964, Germania;

Despre fiinţa şi existenţa Mişcării Legionare a lui Corneliu Codreanu. Freising, 1965;

Însemnări pentru istoria patriei;

Mişcarea Legionară şi Biserica. Editura Armatolii, Cetatea Eterna, 1973.