Personalitatea cea mai reprezentativa a legionarismului din Banatul Sârbesc, legionar format la Bucureşti. După începerea arestărilor în 1941 de către regimul Antonescu, s-a reîntors la Vatra, comuna Uzdin. A început să organizeze în toate satele româneşti din aceasta provincie cuiburi de legionari, a căror misiune principală era să găsească adăpost pentru fugarii din ţară. Orice legionar care trecea frontiera găsea o casa de român, care să-i ofere un loc de dormit şi pâinea de toate zilele.

În total, peste 150 de legionari fugiţi din ţară s-au bucurat de ospitalitatea organizaţiei lui Pavel Onciu.

După evenimentele de la 23 august 1944, ia contact cu ofiţerii germani din Serbia şi stabilesc un plan comun bazat pe următoarele puncte:

- formarea unui Centru de Instrucţie pentru voluntarii români la Chichinda Mare.

- stabilirea a trei centre ofensive spre România, Chichinda Mare, Vârşeţ şi Biserica Albă.

- fixarea ca obiectiv imediat: cucerirea oraşului Timişoara şi, în vederea acestei acţiuni, trebuie trimişi într-acolo oameni pentru a pregăti ofensiva.

În ultimele zile ale războiului s-a refugiat în Austria şi Germania.