Poet, artist plastic, născut la 1 Februarie 1910 în Răsucenii de Jos (Vlaşca). Studii: Diplomat în "filozofia metafizică" la Roma, doctorand în medicină la Bucureşti. Debutează în 1930 la revista Crai Nou din Cernăuţi cu versuri. Co-fondator şi co-editor al revistei Rod. Colaborări active la revistele: Meşterul Manole, Sfarmă Piatră, Game, Litoral şi altele. A iscălit şi cu pseudonimele de: Mihail Rezalie şi I. M. În februarie 1938 şi-a inaugurat prima mare expoziţie de pictura la sala Mozart din Bucureşti, expoziţie care s-a bucurat de un succes enorm.

Comandant Legionar, purtător al distincţiei supreme "Crucea Albă". După ocuparea ţării de către comunişti s-a refugiat în occident, stabilindu-se în Franţa. Sculptor de mare originalitate, Ioan Mirea "a fost un polivalent de măreaţă aprindere metafizică şi calităţi alese. Avea în el ceva din emotivitatea artistică şi din receptivitatea intelectuală a Renaşterii. În el se zbătea continuu umanul, fineţea realizărilor şi supleţea gândirii..." (Faust Brădescu în LIBERTATEA, New York, Anul VII, Nr. 63, Noiembrie 1987, pag. 1-2).

Premii obţinute:

A colaborat la numeroase publicaţii legionare din exil, printre care: Vestitorii, Carpaţii, Căminul, Drum, Libertatea (Madrid), Cetatea Luminii, Dacia, Rânduiala şi altele. Fondator în 1977 şi director al revistei de sinteză naţionalistă Discursul Contemporan (Paris), care s-a bucurat de un mare prestigiu în lumea exilului. A ilustrat numeroase lucrări apărute în exil, atât ale autorilor români, cat şi ale celor străini. S-a stins din viaţă în anul 1987.

Calea Pietrelor (versuri, ediţie definitivă). Editura "Drum", Tipografia "Artes Graficas Benzal", Madrid, 1972.