S-a născut în comuna basarabeană Sângerei, jud. Bălţi, în anul 1921. În 1940, familia se refugiază în Moldova românească. Studii la Facultatea de Drept din Iaşi. În 1941 este arestat pentru activitatea de conducător al unei Frăţii de Cruce. Este condamnat la 25 de ani muncă silnică.

În 1945 refuză să le semneze comuniştilor cererea de eliberare condiţionată şi rămâne în închisoare. Duce o viaţă de adâncă cucernicie. A fost supranumit „sfântul închisorilor“ (vezi mărturiile pastorului Richard Wurmbrand – evreu convertit la protestantism). Grav bolnav de TBC şi inimă, refuză medicamentele pentru a putea salva cu ele alţi suferinzi.

Se stinge din viaţă cu seninătate la 18 februarie 1952 în spitalul penitenciarului de la Tg. Ocna.