DUMITRU (TACHE) FUNDA

 

Inginer. S-a născut la Hrupista, în Macedonia grecească în anul 1916. În anul 1930 se stabilește cu familia în Cadrilater. Student la Școala Politehnică din București. Aderă din studenție la Mișcare Legionară, în care desfășoară o activitate remarcabilă.

Dup congresul studențesc de la Tg. Mureș din 1936 este închis timp de o lună. Primește de la Corneliu Codreanu distincția Crucea Albă în urma unui marș în Cadrilater în anul 1937. În timpul masacrului ordonat de Carol al II-lea la 21/22 septembrie 1939, se afla în Spitalul Militar Brașov. Scapă de moarte dintr-o eroare a autorităților; era trecut pe listele aromânilor din lagărul de la Vaslui, în care se aflase cu puțin timp înainte (toți aromânii arestați au fost asasinați).

Se află printre legionarii care declanșează la Constanța în 3-6 septembrie 1940 acțiunea de răsturnare a regimului lui Carol al II-lea. După evenimentele din ianuarie 1941 este arestat și, la scurt timp, eliberat în urma intervenției unui comisar.

Absolvă Politehnica și devine ofițer de rezervă în 1942. Este arestat în 1943 pentru solidarizare cu românii din Ardealul ocupat și este trimis pe front pentru „reabilitare“. Luptă în Crimeea.

În mai 1948 este arestat de regimul comunist și trece prin mai multe închisori până în anul 1953, când i se stabilește domiciliul forțat în Bărăgan. În 1958 este din nou anchetat și condamnat la 20 de ani muncă silnică. În 1964 este eliberat.

A avut colaborări la Buna Vestire, Armatolii, România Liberă, Puncte Cardinale, Cuvântul Românesc (Statele Unite), Dreptatea.

A publicat După 60 de ani mistificarea adevărului continuă (1998) și Foștii deținuți politici – o șansă ratată (1999).

Se stinge din viață în anul 1999.