Poet, diplomat. Născut la 2 Ianuarie 1891 în Hăşag, lângă Sibiu, din familie de preot. A studiat la Braşov şi Viena. A făcut parte din redacţia ziarelor naţionaliste Românul din Arad şi Gazeta Transilvaniei. Colaborator la numeroase reviste literare naţionaliste, între care Gândirea, Vremea ş.a.

În timpul primului război mondial fiind înrolat de armata austro-ungară, cade prizonier în Italia. După terminarea războiului, a fost mai multa vreme ziarist la Arad, conducând în acelaşi timp prestigioasa Bibliotecă Sămănătorul.

Ataşat de presă la Varşovia în 1939 şi la Lisabona în timpul celui de-al doilea război mondial.

Unul dintre marii poeţi legionari, Aron Cotruş s-a bucurat de o mare popularitate, atât în ţară cât şi în exilul în care s-a refugiat după invazia comunista abătută asupra României, odată cu actul de la 23 August 1944.

Fondator al revistei Carpaţii apărută la Madrid, Spania, alături de Traian Popescu şi alţi intelectuali legionari, Aron Cotruş a continuat lupta împotriva "hidrei roşii" (cum o numea el), răspândindu-şi scrisul în toate publicaţiile de atitudine anti-comunistă.

S-a refugiat în Spania la sfârşitul anilor ’50. A murit cu gândul la ţara pe care a iubit-o şi visat-o liberă în tot timpul zbuciumatei sale vieţi, în localitatea La Mirada (California), în anul 1962.

Poezii, Orăştie, 1911

Sărbătoarea morţii, Editura "Concordia", Arad, 1915. Ediţia a II-a Bucureşti, 1922

România, Braşov, 1920. Ediţia a II-a Arad, 1922

Versuri, Biblioteca "Sămănătorul", Arad, 1925

Mâine, Editura "Scrisul Românesc", Craiova, 1928. A II-a ediţie sub auspiciile "Societăţii de Mâine", Cluj, 1928

Holnap (Mâine), în ungureşte, apărută la Arad, 1929. Traducere efectuată de Pal Bado

Strigăt pentru depărtări, Editura "Ienci", Timişoara, 1927

Printre oameni în mers, Sosnowiec, Polonia, 1933 (volum nepus în librării, devenit raritate bibliografică). Ediţia a II-a în traducere spaniolă de Gaetano Aparicio, Madrid, 1945

Horia, Ediţia I-a Varşovia, Polonia, 1935. Ediţia a II-a Brad, 1936 (în numai doi ani apar 18 ediţii ale volumului. Numai la Bucureşti, în cursul anului 1938, apar ediţiile III, IV, V, VI). În traducere maghiară de A. Kibedi, Cluj, 1938

Versek (volum de versuri în lb. maghiară). Cluj, 1935 (multe din versurile poetului au fost publicate şi în revista săsească "Klingor", în traducerea lui Alfred Margul-Sperber. La fel, Zoltan Franyo a tradus multe din versurile poetului în limba germană, publicându-le în revistele literare destinate comunităţii germane din România)

Ţara, Editura "Rânduiala", Bucureşti, 1937. Ediţia a II-a Lisabona, 1940

Minerii, Tipografia "Universul", Bucureşti, 1937

Peste prăpastii de potrivnicie, Editura "Tiparul Universitar", Bucureşti, 1938. Ediţia a II-a în traducere spaniolă de Gaetano Aparicio, Madrid, 1941

Maria Doamna (poem). Tipografia "Luceafărul", Bucureşti, 1938 (ediţie de lux)

Aron Cotruş: Maria Doamna, Recenzii publicate în revistele literare din ţară la timpul respectiv, strânse în buchet şi publicate ca semn de omagiu poetului, Bucureşti, 1939

Rapsodie Valahă, Madrid, 1940. ediţia a II-a Bucureşti, Editura "Luceafărul", 1941. Ediţia a III-a Madrid, Editura "Carpaţii", 1954. Apare şi în traducere spaniolă, Madrid, 1941 (traducere realizata de Gaetano Aparicio)

Rapsodie Dacă, Editura "Fundaţiile Regale", Bucureşti, 1942

Poema de Montserrat (în revista "Escorial"), Spania, 1949; Aron Cotruş este recunoscut drept un mare poet. Ediţia a II-a Madrid, 1951

Drumuri prin furtună, Madrid, 1951

Rapsodia Iberică, Editura "Carpaţii", Madrid, 1954

Între Volga şi Mississipi, Editura "Carpaţii", Madrid, 1956

Aron Cotruş - Opere complete, Editura "Dacia", Madrid, 1978 (ediţie îngrijită de Nicolae Roşca)

Faust Brădescu - Aron Cotruş simbol al iubirii de neam;

V. Copilu-Cheatră - Cum l-am cunoscut pe Aron Cotruş;

Vintilă Horia - Aron Cotruş în amintire;

N. S. Govora - Socialistul" Aron Cotruş;

Traian Popescu - Maestrul Aron Cotruş - Omul;

Nicolae Novac - Câteva consideraţii despre Aron Cotruş şi opera sa;

Poeme închinate lui Aron Cotruş:

Seară de seară de Alexandru Gregorian;

Suflete străbune şi Ruini de Ion Ţolescu.

Editura "Carpaţii", Madrid, 13 Ianuarie 1982

NOTĂ: După dispariţia poetului în anul 1962, regimul comunist din ţară a tipărit câteva din volumele sale de versuri, aplicând cenzura de rigoare şi denaturând în acest fel mesajul original pe care poetul s-a străduit să-l scoată în relief. Cum ediţiile respective prin intercalarea de texte contrare opiniei poetului lezează în mod grav personalitatea sa, considerăm că ele nu pot fi citate, ca un semnal de alarmă pentru cei care doresc să-i cunoască opera originală.