VASILE BLÃNARU – FLAMURÃ

 

Poet, ziarist ºi publicist, nãscut în Câmpulung – Suceava, în anul 1913. Înfiinþeazã în 1923 Frãþia de Cruce din Liceul Dragoº Vodã. Este eliminat din liceul ºi îºi terminã studiile în Basarabia, oraºul Lipcani.

Urmeazã Academia de Artã Dramaticã ºi Cinematografie din Iaºi ºi, în paralel, Istoria.

Participã la primul congres legionar din anul 1929, la Iaºi ºi la campaniile electorale din 1931 din Neamþ ºi Tutova.

Colaborator al revistelor Pãmântul Strãmoºesc ºi Libertatea.

Asistent de regie la Teatrul Naþional din Bucureºti, sub direcþia lui Liviu Rebreanu, din 1937. Subdirector general al societãþii Filmul Românesc. Colaborator pânã în 1938 la Buna Vestire.

Reporter pe frontul de rãsãrit între 1943-1944, pentru Secþia de Propagandã a Marelui Stat Major. În aceastã perioadã colaboreazã la Curentul, Universul, Timpul.

În 1949 este condamnat la 5 ani închisoare.

În 1958 este arestat din nou ºi condamnat la moarte pentru insurecþie armatã. A executat 12 ani de închisoare sub regimul comunist.

 

OPERA:

Talazuri (versuri), 1939

Blãstãmele lui Iorga – adevãrul în moartea savantului, 1955

Generalul Antonescu în cãmaºã verde legionarã, 2 volume, 1996 ºi 1998

804 zile ºi nopþi în lanþurile morþii, 1996

Mercenarii infernului, 1999